Revista presei | Singurul pod viabil al Ucrainei peste râul Nistru a fost atacat de drone rusești; Bombardamentele de la Palanca nu sunt erori militare, ci niște semnale politice
Publicațiile naționale au în vizor consecințele atacurilor cu drone rusești asupra podului de peste Nistru, Maiaki-Udobnoe, situat în preajma punctului de frontieră de la Palanca. Presa mai scrie că bugetul asigurărilor sociale rămâne expus riscurilor generate de schimbările demografice, piața muncii și situația economică din RM. Siguranța cetățenilor în perioada sărbătorilor de iarnă este un alt subiect abordat frecvent în mass-media.
De ce au atacat rușii o zonă izolată în apropierea graniței dintre Ucraina și Republica Moldova, analizează Moldpres. Singurul pod viabil al Ucrainei peste râul Nistru a fost atacat de drone rusești, într-o tentativă de a izola logistica ucraineană care circulă pe rețeaua de drumuri din regiunea Dunării, constată agenția de știri, citând surse din presa ucraineană. Celălalt pod, situat la Zatoka, mai la sud, la gura Nistrului, a fost ținta a sute de atacuri de la începutul invaziei ruse pe scară largă și este de mult timp impracticabil, precizează agenția de presă. Potrivit presei ucrainene, citată de Moldpres, obiectivul atacurilor rusești este izolarea părții de vest a regiunii Odesa și blocarea accesului Ucrainei la rutele logistice de pe Dunăre. După ce podul de la Zatoka a fost bombardat intens, forțele ruse au vizat podul de la Maiaki, devenit o arteră logistică indispensabilă, conchide sursa citată.
Presa națională scrie că circulația în ambele sensuri a transportului pe drumul național M-15 Odesa-Reni, în perimetrul localității Maiaki, din Ucraina, a fost reluată. Iar Newsmaker notează că o parte din fluxurile de transport de mărfuri provenite din Ucraina, inclusiv camioane cu bunuri esențiale, vor fi redirecționate temporar prin Republica Moldova. Anunțul a fost făcut de Centrul Național de Management al Crizelor, după intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei, inclusiv bombardarea podului de pe traseul Odesa–Reni, care traversează râul Nistru, amintește publicația. „Tranzitarea acestor camioane este necesară pentru a asigura continuitatea aprovizionării cu produse vitale, bunuri umanitare și alte mărfuri indispensabile pentru populația afectată de război, precum și pentru menținerea funcționării lanțurilor logistice. Blocarea completă a acestor rute ar avea consecințe directe asupra situației umanitare și economice din regiune”, se arată în comunicatul Guvernului, citat de Newsmaker.
Republica Moldova: între iluzie și supraviețuire. Cine va duce pâine cu sare „eliberatorilor” — Dodon, Tkaciuk sau Tarlev? – e titlul unui editorial semnat de fostul președinte al Curții Constituționale, Alexandru Tănase. În articolul publicat de Cotidianul, fostul magistrat constată că bombardamentele de la Palanca nu sunt erori militare, ci niște semnale politice. „Mesaje directe adresate Chișinăului și Europei, prin care Moscova transmite că Republica Moldova se află în zona sa de interes și că nu beneficiază de nicio garanție reală de securitate. Restul sunt exerciții diplomatice fără substanță”, atrage atenția Alexandru Tănase. „Putin mințea acum zece ani când afirma că nu va ataca Ucraina. Minte și astăzi când susține că nu va ataca alte state. Dacă Ucraina cade, Republica Moldova este următoarea. Nu statele baltice, pentru că acolo există NATO. În Basarabia, mediul este incomparabil mai prielnic. Trei decenii de ambiguitate identitară au produs o societate ușor de manipulat și greu de apărat. (...) În acest context, soluția este una singură – România. Nu ca slogan electoral și nu ca exercițiu emoțional, ci ca proiect de supraviețuire a populației dintre Prut și Nistru. Noi, ca cetățeni, suntem obligați să exercităm presiune asupra conducerii Republicii Moldova pentru a iniția discuții oficiale, deschise și transparente cu Bucureștiul, astfel încât, în eventualitatea unui risc iminent de anexare a Basarabiei de către Rusia, să existe o soluție rapidă, legală și legitimă de reunire a celor două state românești”, menționează Alexandru Tănase în articolul publicat de Cotidianul.
Regimul separatist de la Tiraspol se află în pragul unui colaps și au apărut noi oportunități de reintegrare teritorială a R. Moldova. Procesul, însă, va fi unul foarte complex și va necesita, în primul rând, schimbarea percepției populației de dincolo de Nistru, care a trăit în frică și a fost educată în ideologia „lumii ruse”, a declarat expertul în problema transnistreană Oazu Nantoi, în cadrul emisiunii Dosar Transnistrean de la Radio Chișinău. Postul de radio notează că regimul separatist de la Tiraspol se află într-o criză profundă și a ajuns în pragul colapsului, după stoparea de către Gazprom a livrărilor de gaze în stânga Nistrului și fiind izolat în contextul războiului rus din Ucraina. Procesul de reintegrare a R. Moldova va fi unul foarte complex și multidimensional, un proces fără precedent, a subliniat Oazu Nantoi: „Dacă integrarea europeană este cât de cât structurată și formalizată, atunci reîntregirea este un proces mult mai dificil, mai complex și fără precedent. Eu consider că pentru asigurarea acestui proces, pe faze de tranziții inevitabile, se cere un lucru enorm în parlament, cu adoptarea unui pachet de acte normative, cel mai la suprafață este legea lustrației, trebuie să rezolvăm problema proprietăților din stânga Nistrului, inclusiv problema proprietății asupra pământului, deoarece acolo nu a fost realizat Programul național „Pământ”, ce facem cu cei care sunt deținuți în închisorile din stânga Nistrului și aceste dosare trebuie rejudecate, sistemul educațional, protecția socială. Deci, este un proces extrem de complex, care necesită abordări profesioniste, responsabile și coerente”, a punctat Nantoi.
Avizul Comisiei de la Veneția la proiectul de lege care prevede lichidarea celor două procuraturi specializate și crearea unei alteia în loc este bine argumentat și i-ar putea face pe deputați să renunțe la idee, susțin invitații podcastului „Dincolo de Știri” de la Europa Liberă, analiștii Igor Boțan și Nicolae Negru. Comisia Europeană pentru Democrație prin Drept, cunoscută sub denumirea de „Comisia de la Veneția”, a criticat proiectul privind crearea Procuraturii Anticorupție și pentru Combaterea Crimei Organizate (PACCO), amintește postul de radio. Parlamentul l-a adoptat în prima lectură în luna februarie, motivând că Procuratura Anticorupție nu a ținut piept corupției electorale de la alegerile prezidențiale din 2024. Între timp, remarcă Igor Boțan, această procuratură a devenit mai eficientă – „poate, datorită acestei decizii politice” și „pentru a-și apăra propria existență”. Comentatorul citește opinia Comisiei de la Veneția în felul următor: „Ei spun: «Domnilor, voi chiar vreți un randament mai mare decât cel pe care l-ați obținut?» Iar în partea finală a acestor recomandări se spune că este la latitudinea autorităților R. Moldova: «Nu există în Europa și în cadrul Consiliului Europei formule bătute în cuie, fiecare țară trebuie să decidă de una singură, dar fiți atenți și vedeți dacă nu cumva stricați mai mult decât aduceți valoare adăugată»”.
IPN notează că Republica Moldova trebuie să atingă un nivel mai ridicat de conformitate cu cerințele tehnice ale Uniunii Europene pentru a-și spori accesul și comerțul pe piața europeană. În raportul de țară publicat în noiembrie 2025, Comisia Europeană constată că Republica Moldova se află la un „nivel moderat de pregătire” în domeniul siguranței alimentelor, sănătății animalelor și supravegherii reziduurilor, observă agenția de presă. Autoritățile competente își consolidează capacitățile, inspectorii sunt instruiți sistematic, iar sistemele de control devin treptat comparabile cu cele din statele membre ale UE, mai scrie IPN.
Iar Ziarul de Gardă publică un nou podcast ZdCe, de această dată cu directorul general al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Radu Musteață. Funcționarul explică ce înseamnă produse ecologice și cât de mult lapte natural avem pe piață, față de cel ce conține grăsimi străine. Directorul ANSA a subliniat că de fapt, în R. Moldova nu există produse lactate autohtone bio. De asemenea, Radu Musteață explică de ce au fost demiși mai mulți angajați ANSA, fapt pentru care agenția a fost obligată de instanțe să-i reangajeze și să le plătească despăgubiri. Directorul ANSA răspunde unor acuzații de lipsă de integritate făcute la adresa lui și descrie mecanismele instituite pentru a preveni actele de corupție în rândul angajaților agenției. Directorul ANSA mai explică la ce ar trebui să atragă atenția consumatorii atunci când cumpără produse alimentare pentru masa de sărbătoare.
Bugetul asigurărilor sociale rămâne expus riscurilor generate de schimbările demografice, piața muncii și situația economică, scrie Moldova 1. Contribuțiile achitate de salariați și angajatori reprezintă baza bugetului asigurărilor sociale, din care sunt finanțate toate tipurile de prestații sociale, explică directoarea Casei Naționale de Asigurări Sociale, Elena Țîbîrnă. Funcționarul atrage atenția că totuși indicatorii actuali semnalează o evoluție pozitivă a sistemului după ce deficitul bugetului a atins în anul 2023 un nivel record. Potrivit directoarei CNAS, după ce în 2023 a fost înregistrat cel mai mare deficit bugetar, de 5.4 miliarde de lei, pentru anul viitor, acesta ar urma să fie de 3.6 miliarde de lei.„Pe termen mediu, în 2028, indicatorii arată că vom avea un deficit de 1.9 miliarde și sistemul de asigurări sociale are mai mulți plătitori de contribuții cu tarife stabilite pentru fiecare plătitor”, a declarat Elena Țîbîrnă, la misiunea „Banii” de la Moldova 1.
Iar TV8 atrage atenția asupra pericolului luminițelor de Crăciun, din moment ce multe produse scoase în vânzare nu respectă standardele de siguranță. Echipa TV8 a mers cu un expert la tarabele încărcate cu zeci de decorațiuni, constatând că, din păcate, majoritatea nu corespund normelor de securitate. În paralel, specialiștii avertizează asupra importanței calității întrerupătoarelor și a instalațiilor electrice. Nerespectarea normelor de siguranță poate transforma decorațiunile alese pentru a înfrumuseța locuințele în surse de pericol, cu potențial de a provoca incendii sau alte accidente grave, avertizează specialiștii.
