Junghietu: R. Moldova încheie anul 2025 „mai sigură energetic, mai conectată la Europa și mai pregătită pentru viitor”
Republica Moldova încheie anul 2025 „mai sigură energetic, mai conectată la Europa și mai pregătită pentru viitor”, afirmă ministrul Energiei, Dorin Junghietu. Potrivit oficialului, după o perioadă îndelungată în care sistemul energetic a fost fragil, dependent și vulnerabil la șantajul politic, statul a ajuns într-o etapă de maturitate, având instrumentele și capacitatea de a reacționa rapid în situații de criză.
În paralel, autoritățile au trecut de la etapa legislativă la implementarea unor proiecte concrete în infrastructură, eficiență energetică și energie regenerabilă, într-un context regional marcat de războiul din Ucraina, presiuni geopolitice și riscuri permanente asupra infrastructurii energetice.
„Nu voi obosi să spun că, în urmă cu doar câțiva ani, Republica Moldova depindea aproape în totalitate de o singură sursă de gaze, de un singur furnizor și de un singur coridor de aprovizionare. Orice decizie externă se transforma automat într-o criză internă. Astăzi, la final de 2025, putem spune cu toată responsabilitatea că această perioadă a fost depășită total. Piața energetică a Moldovei este mult mai deschisă, mult mai bine conectată la infrastructura europeană și, cel mai important, mult mai sigură. Am aprobat și pus în aplicare un plan amplu de consolidare a independenței energetice”, a declarat Dorin Junghietu pe 22 decembrie, într-o conferință de presă în care a prezentat bilanțul sectorului energetic în anul 2025.
Eliminarea dependenței de Federația Rusă
Un obiectiv strategic urmărit consecvent în 2025 a fost eliminarea dependenței de resursele energetice din Federația Rusă. Ministrul Energiei a subliniat că, din 1 ianuarie 2025, malul drept al Nistrului nu mai procură energie electrică de la MGRES.
Consumul este asigurat în prezent dintr-un mix echilibrat de producție internă și importuri din România și, ocazional, din Ucraina, prin aproximativ 12 surse – contracte bilaterale și achiziții de pe bursă.
Dorin Junghietu a reiterat că producția de energie electrică din stânga Nistrului este mai scumpă și nerentabilă în condițiile actuale ale prețurilor la gaze, subliniind că centrala respectivă consumă trei metri cubi de gaz pentru a produce un megawatt de energie electrică.
„Prin diversificare, am redus riscurile, am crescut concurența și am oferit stabilitate sistemului. În paralel, am finalizat cadrul legal care permite funcționarea pieței de energie electrică în conformitate cu regulile europene. Am lansat operatorul pieței de energie, iar în decembrie au început primele tranzacții pe piața zilei următoare și pe piața pe parcursul zilei. Un moment istoric care marchează intrarea Republicii Moldova într-o etapă complet nouă de funcționare a pieței”, a punctat ministrul.
România - pilonul securității energetice a R. Moldova
În 2025, a fost finalizat cadrul legal care permite funcționarea pieței de energie electrică conform regulilor europene. Totodată, a fost lansat operatorul pieței de energie, iar în luna decembrie au avut loc primele tranzacții pe piața zilei următoare și pe piața intrazilnică – un moment calificat drept istoric pentru Republica Moldova.
România a fost evidențiată drept „pilonul principal al securității energetice a Republicii Moldova”, sistemele energetice ale celor două state fiind interconectate și funcționale inclusiv în situații de criză.
„În iarna anului 2025, pe fundalul bombardamentelor continue ale Federației Ruse asupra infrastructurii energetice din Ucraina, Republica Moldova s-a confruntat din nou cu o situație de risc pentru securitatea energetică. Am fost nevoiți să apelăm la mecanisme de avarie, însă am reușit să depășim această criză fără întreruperi de energie, menținând stabilitatea sistemului electroenergetic național”, a amintit Junghietu.
În premieră, au fost puse în funcțiune toate cele patru linii electrice de 110 kV: Stânca - Costești, Țuțora - Ungheni, Hușcioara și Fălciu - Cantemir, utilizate temporar pentru menținerea continuității alimentării cu energie, în pofida eficienței reduse a acestora.
„Deși aceste linii sunt mai puțin eficiente pentru transportul energiei electrice și nu sunt folosite în regim obișnuit, ele au jucat un rol crucial în această situație excepțională, permițând menținerea continuității în alimentarea cu energie electrică”, a spus Dorin Junghietu.
Gazele naturale: diversificare și rol consolidat al Energocom
Și în sectorul gazelor naturale, România rămâne principalul partener al Republicii Moldova, a precizat ministrul Energiei. Prin compania de stat Energocom, gazele sunt achiziționate de pe bursele europene și prin contracte pe termen mediu și lung, asigurând stabilitate și predictibilitate pentru consumatori. Gazoductul Iași - Ungheni - Chișinău funcționează la capacitate maximă și constituie baza securității energetice în acest sector.
Totodată, integrarea Republicii Moldova în Coridorul Vertical de Gaze oferă acces la surse alternative din Marea Caspică și la gaze lichefiate din Grecia și Statele Unite: „Faptul că Moldova a fost printre primele state care au utilizat acest coridor confirmă seriozitatea noastră ca partener regional”.
Un pas crucial în 2025 a fost consolidarea rolului companiei de stat Energocom, care a preluat serviciul de furnizare a gazelor pentru aproximativ 830.000 de consumatori.
„Această decizie asigură continuitatea livrărilor și protejează cetățenii de riscuri similare celor din anul 2022. Până la liberalizarea completă a pieței, statul are obligația de a garanta siguranța aprovizionării”, a afirmat Junghietu.
În paralel, ministrul a accentuat că au fost puse bazele unei piețe competitive, în care consumatorii vor avea, pe termen mediu, libertatea de a-și alege furnizorul. „De la 1 aprilie 2026, peste 180 de consumatori mari vor trece pe piața liberă și vor procura gaze doar prin contracte bilaterale sau de pe bursă, ceea ce va spori competiția pe piața gazelor naturale”.
Investiții strategice în infrastructură
Ministrul Energiei a anunțat că linia electrică Vulcănești - Chișinău este aproape de punctul în care va fi dată în exploatare. Aceasta va conecta direct Republica Moldova la sistemul energetic al României și la rețeaua europeană ENTSO-E.
„În paralel, avansăm cu proiectele Bălți - Suceava și Strășeni - Gutinaș, care vor crește capacitatea de schimb transfrontalier și vor consolida integrarea noastră în piața energetică europeană”, a adăugat Junghietu.
Tranziție verde accelerată
Anul 2025 a marcat și accelerarea tranziției verzi. Republica Moldova se apropie de pragul de 1.000 MW capacități instalate din surse regenerabile. În luna aprilie, 36% din consumul de energie electrică a fost acoperit din surse regenerabile locale, iar în anumite intervale consumul a fost acoperit integral.
Autoritățile au organizat licitații competitive pentru noi capacități eoliene, inclusiv o rundă de 170 MW cu obligație de stocare, cu preț plafonat la 1.44 lei/kWh. Împreună cu prima licitație de 165 MW, acestea vor contribui cu aproximativ 11.4% la atingerea obiectivului de 30% energie regenerabilă până în 2030.
„Această rundă de licitații va crește ponderea energiei regenerabile cu 5.8%, iar, împreună cu prima licitație de 165 MW energie eoliană, va contribui cu aproximativ 11.4% la atingerea obiectivului național de 30% energie regenerabilă până în 2030”, a remarcat Dorin Junghietu.
Eficiență energetică și facturi mai mici
Un alt domeniu prioritar a fost eficiența energetică, unde investițiile din 2025 se traduc direct în facturi mai mici pentru cetățeni. Proiectul realizat cu sprijinul BERD prevede instalarea a 2.510 puncte termice individuale și modernizarea a 1.665 de blocuri, cu reduceri ale pierderilor de energie termică de până la 30%.
„Am pornit modernizarea școlilor, spitalelor, blocurilor locative și a sistemelor de termoficare. Republica Moldova și-a asumat obiectivul de eficientizare energetică anuală de 0.8% din suprafața clădirilor din țară. În Chișinău, modernizarea sistemului de termoficare centralizată avansează, urmând să fie reduse pierderile de energie și să fie oferit familiilor un control mai bun asupra consumului”, a mai spus ministrul.
Iar prin programele gestionate de Centrul Național pentru Energie Durabilă, inclusiv Fondul de Eficiență Energetică pentru Sectorul Rezidențial și programul Casa Verde, sunt renovate cel puțin 507.000 de metri pătrați de spații locative. Rezultatele indică deja reduceri ale consumului de energie de peste 50%.
„În următorii ani, se estimează reabilitarea a peste 100 de blocuri și 1.500 de case, cu o investiție totală de peste 1.6 miliarde de lei. Acest efort este completat de programul EcoVoucher, finanțat de Uniunea Europeană și Norvegia, precum și de extinderea contorizării inteligente”, a mai spus ministrul la conferința de bilanț.
Digitalizare și recunoaștere europeană
Sectorul energetic a avansat și la capitolul digitalizare și securitate cibernetică. Un proiect-pilot prevede instalarea a circa 100.000 de contoare inteligente până în 2027, ceea ce reprezintă 7% din totalul de 1.4 milioane de consumatori de energie electrică la nivel național. În același timp, autoritățile au pus accent pe comunicarea publică pentru combaterea dezinformării și a atacurilor hibride.
„Sectorul energetic a fost permanent ținta atacurilor hibride și a dezinformării. În acest context, comunicarea corectă, transparentă și constantă a fost o prioritate a ministerului în 2025. Colaborarea cu presa a fost esențială pentru combaterea manipulărilor și dezinformării”, a spus Dorin Junghietu.
Ministrul a reiterat că progresele Republicii Moldova au fost apreciate de Comunitatea Energetică Europeană și de Comisia Europeană. Pentru al doilea an consecutiv, Republica Moldova este lider în implementarea legislației europene în cadrul Comunității Energetice, fiind remarcată în special la capitolele „Energie” și „Rețele transeuropene”, esențiale pentru procesul de aderare la Uniunea Europeană.
Ministrul Energiei a concluzionat că anul 2025 a fost „anul maturizării sectorului energetic al Republicii Moldova”.
CITIȚI ȘI:
