Revista presei internaționale | Scenarii pesimiste pentru încheierea războiului ruso-ucrainean; Putin evită să-l apere pe Maduro, aflat sub presiunea lui Trump
Presa internațională evaluează etapele la care au ajuns negocierile de încheiere a războiului ruso‑ucrainean mediate de Statele Unite. Mai multe publicații semnalează că Rusia e dispusă să continue războiul în pofida crizei economice cu care se confruntă. Divergențele dintre liderii Germaniei și Franței care pun în pericol unitatea europeană, dar și lipsa acțiunilor de sprijin din partea Moscovei pentru regimul venezuelean al lui Nicolas Maduro, aflat sub presiunea SUA, se numără printre alte teme abordate de presa străină.
Washingtonul încearcă să înțeleagă până unde este dispusă Rusia să meargă pentru a pune capăt războiului din Ucraina, a declarat ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker, într-un interviu pentru Fox News. Potrivit acestuia, sunt analizate patru documente aflate în discuție în timp real, inclusiv un plan de pace în 20 de puncte, garanții de securitate multilaterale, garanții din partea SUA și un plan de redresare economică postbelică. Whitaker a subliniat că Washingtonul înțelege clar poziția Ucrainei, însă încearcă să evalueze limitele concesiilor pe care le-ar accepta Moscova. Atacurile masive nocturne ale Rusiei asupra Ucrainei indică lipsa unei reale preocupări față de pierderile umane. Oficialul american precizează că președintele american Donald Trump este singurul lider capabil să aducă părțile aflate în conflict la masa negocierilor pentru încheierea unui eventual acord de pace.
Papa Leon al XIV‑lea și-a exprimat „profundul regret” față de refuzul Kremlinului de a accepta un armistițiu de Crăciun în războiul pe care-l duce împotriva Ucrainei, informează Reuters. Agenția de presă amintește că, anterior, Suveranul Pontif făcuse apel la „oamenii de bună‑credință” să respecte măcar Crăciunul ca zi a păcii, sperând într-o încetare a focului de 24 de ore. Vaticanul are un rol limitat în eforturile de oprire a războiului, rezumându-se în principal la apeluri morale adresate părților implicate, remarcă Reuters. La începutul lunii decembrie, Papa s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski și și-a reafirmat disponibilitatea de a vizita Ucraina, dacă îi vor fi asigurate măsuri sporite de securitate, relevă aceeași agenție de presă.
La finalul anului 2025, secretarul general al NATO, Mark Rutte, semnalează necesitatea continuării sprijinului pentru Ucraina, avertizând că Europa va înfrunta riscuri crescute de securitate dacă hotărârea sa va slăbi. Într-un interviu acordat agenției de presă DPA, Rutte a precizat că Ucraina trebuie să rămână puternică pentru a descuraja orice tentativă de atac a Rusiei asupra unui stat membru al NATO. El a mai spus că reechiparea rapidă a forțelor armate este esențială, iar, potrivit informațiilor de intelligence, situația de securitate ar putea deveni periculoasă chiar din 2027. Ca exemplu al amenințării ruse, secretarul general al Alianței a menționat cheltuielile militare ale Moscovei, care depășesc 40% din bugetul de stat, și pierderile uriașe ale Rusiei în războiul din Ucraina. De asemenea, a subliniat necesitatea ca statele membre ale NATO să își crească cheltuielile pentru apărare conform angajamentelor asumate la summitul de la Haga. Respectarea acestor condiții va întări capacitatea de apărare a Alianței și va descuraja orice agresiune a lui Putin, a punctat Mark Rutte în interviul oferit agenției de presă DPA.
În al patrulea an de război împotriva Ucrainei, situația materială a rușilor se deteriorează tot mai mult, iar perspectivele financiare sunt privite tot mai pesimist, transmite Unian cu referire la un sondaj local de opinie. Potrivit sursei, ponderea celor care reclamă înrăutățirea nivelului de trai a crescut la 25%, cel mai ridicat nivel din 2022, în timp ce doar 22% își evaluează situația ca fiind bună. Și perspectivele s-au înrăutățit, ponderea celor care se așteaptă la o deteriorare a situației materiale atingând cel mai ridicat nivel din ultimii nouă ani. Această stare de spirit intră în contradicție atât cu statisticile oficiale privind majorarea salariilor și încetinirea inflației, cât și cu evoluții concrete precum declinul investițiilor și reducerea producției alimentare, scrie Unian cu referire la același studiu. Economia este pusă sub presiune de nivelul ridicat al dobânzilor și de frânarea activității economice, în timp ce populația își restrânge consumul, inclusiv cheltuielile pentru alimente, conchide publicația.
În pofida problemelor economice ale Rusiei, președintele țării, Vladimir Putin, nu a renunțat la obiectivul de a controla întreaga Ucraină și de a revendica teritorii din Europa. La această concluzie ajung analiștii publicației Atlantic Council. Conform observațiilor acestora, lipsa progreselor Rusiei reflectă mai degrabă rezistența excepțională și sacrificiile Ucrainei decât o slăbiciune structurală a Moscovei. Publicația avertizează că această rezistență nu poate continua la nesfârșit și că o eventuală înfrângere a Ucrainei ar lăsa Europa nepregătită în fața unei amenințări directe. Contextul geopolitic actual, inclusiv revenirea lui Donald Trump la Casa Albă și incertitudinile legate de angajamentele SUA față de NATO, ar putea încuraja Kremlinul să acționeze mai agresiv, avertizează experții. În același timp, lipsa de unitate a Europei și eșecul utilizării activelor rusești înghețate în sprijinul Ucrainei sunt văzute ca semne ale unei slăbiciuni care îl descurajează prea puțin pe Putin, concluzionează Atlantic Council.
Într-un moment critic pentru viitorul Europei, tensiunile dintre cancelarul Germaniei, Friedrich Merz, și președintele Franței, Emmanuel Macron, sunt în creștere, scrie Der Spiegel. Potrivit ziarului german, divergențele dintre cei doi s-au accentuat după ce Macron a sugerat posibilitatea unui dialog cu președintele rus Vladimir Putin, inițiativă care nu ar fi fost coordonată cu Berlinul și a fost primită cu rezerve de partenerii europeni. Germania a evitat comentariile pentru a preveni un conflict deschis, în timp ce Kremlinul s-a arătat favorabil ideii, remarcă Der Spiegel. Publicația notează că acest episod se adaugă unei serii de neînțelegeri tot mai greu de ascuns între Paris și Berlin, punând sub semnul întrebării tandemul menit să consolideze Europa. Ambii lideri sunt slăbiți pe plan intern și încearcă să-și consolideze influența externă, însă pozițiile lor diferă tot mai mult. Un punct major de dispută îl reprezintă utilizarea activelor rusești înghețate pentru sprijinirea Ucrainei, susținută de Merz, dar respinsă de Macron, aliniat cu Belgia și Italia, conchide Der Spiegel.
Pe fondul înmulțirii incidentelor din Marea Baltică, Polonia, Suedia și alte state se pregătesc să adopte măsuri mai eficiente pentru a contracara amenințările, relatează The Economist. Supravegherea și protejarea infrastructurii maritime, care include conducte de gaze, cabluri energetice, terminale LNG și parcuri eoliene, a devenit o problemă majoră de securitate națională pentru țările riverane, semnalează publicația. Polonia este deosebit de vulnerabilă, întrucât aproape jumătate din importurile sale energetice depind de infrastructura din Marea Baltică, explică The Economist. Deși prezența NATO în regiune este mai puternică ca niciodată, Rusia dispune de mijloace hibride pentru a provoca perturbări și instabilitate, semnalează publicația. Din 2023 au fost raportate cel puțin 11 acte suspecte de sabotaj, multe asociate cu „flota din umbră” a Rusiei, inclusiv avarii grave la conducte și cabluri submarine. Aceste acțiuni testează capacitatea de reacție a NATO; Rusia adoptând tot mai des acțiuni ostile în zonă, scrie The Economist.
Moscova evaluează situația din capitala Venezuelei, Caracas, drept „foarte sumbră” după ce SUA au anunțat o blocadă navală și au desfășurat nave militare în apropierea țării, relatează The Times. Potrivit ziarului, pe fondul presiunii militare crescânde exercitate de Washington asupra președintelui Nicolás Maduro, Rusia ar fi început evacuarea familiilor diplomaților săi, informație negată de Ministerul rus de Externe. Deși Moscova afirmă că ambasada nu este evacuată, evită să clarifice dacă soțiile și copiii diplomaților sunt retrași. The Times amintește că președintele american Donald Trump i-a cerut lui Maduro să demisioneze și a ordonat blocarea petrolierelor venezuelene, SUA capturând deja câteva nave. Rusia a avertizat că o intervenție militară americană ar fi o „eroare fatală”, dar, în pofida acestui mesaj și parteneriatul strategic de cooperare militaro-tehnică, nu există indicii că președintele rus Vladimir Putin ar fi dispus să acționeze decisiv pentru apărarea lui Maduro, constată The Times.
