Analiza experților | Republica Moldova, între reziliență economică și „capcana” geopolitică a UE
Anul 2025 se încheie pentru Republica Moldova sub semnul unei stabilități politice, iar economia dă semne de revigorare, în timp ce scrutinul din regiunea găgăuză ar putea determina Moscova să fragmenteze din nou coeziunile sociale. Experții mai anticipează că dosarul transnistrean și blocajele din Uniunea Europeană (UE) vor rămâne principalele provocări pentru anul 2026. Bilanțurile au fost făcute în emisiunea ÎN CONTEXT, de la Moldova 1.
Analistul politic specializat în spațiul Mării Negre, Mihai Isac constată că Republica Moldova a reușit să transforme presiunea fără precedent a Rusiei într-o validare a drumului european, însă nu e finalul ofensivei hibride.
Confirmarea vectorului european la alegerile parlamentare
„Anul trecut am avut alegeri prezidențiale, am avut referendumul constituțional pentru integrare europeană. Nu putem separa alegerile parlamentare de exercițiile anterioare. Am văzut o ofensivă multiplă a Federației Ruse să cumpere electoratul din Republica Moldova. Într-o majoritate covârșitoare, de 70%, a votat pentru partide care sunt pro-europene. Pe 28 septembrie a fost o victorie a Uniunii Europene, nu este o victorie a unui singur partid. Este important ca în perioada următoare să învățăm lecțiile anului 2024 și 2025 și să ne ocupăm serios de corupția electorală”, a declarat Mihai Isac la postul public.
Analistul a lansat un avertisment pentru scrutinul regional din autonomia găgăuză, ce va oferi Rusiei pretext pentru a relansa tacticile de destabilizare pentru a fragmenta coeziunea socială și a bloca parcursul european.
Riscuri electorale în 2026: Kremlinul, în calea spre UE
„Avem în continuare centre care răspund comenzilor Moscovei. Și în Parlament am văzut parlamentari așa-ziși pro-europeni. Desigur, mitropolia rusă, care reprezintă în continuare o amenințare la adresa ordinii sociale și a păcii în R. Moldova. (...) 2026 se anunță un an mai puțin încărcat, dar mai avem alegeri în partea de sud a țării, care vor da anumite dureri de cap autorităților de la Chișinău. Cu siguranță va fi un nou prilej pentru Moscova pentru a încerca să tulbure apele în calea spre UE”, a mai explicat expertul.
Isac punctează că integrarea europeană depinde de capacitatea autorităților de a prezenta drumul spre Bruxelles „drept singura alternativă”: „Mai avem mult de lucrat pentru a convinge populația R. Moldova că singura șansă reală pentru ca Republica Moldova să rămână un stat în care vrem să trăim, să ne creștem copiii, este drumul integrării europene”.
În cadrul aceleiași ediții, expertul în securitate, Ștefan Bejan, a evidențiat că „o retrospectivă a anului 2025 atestă că a fost un an bun”, iar performanța economică din ultimul trimestru oferă o bază solidă pentru continuarea parcursului european, cu condiția ca reformele structurale să fie accelerate.
„Am intrat în acest an cu o situație de încordare și scenarii apocaliptice, pe alocuri, pentru că există un risc real ca în R. Moldova 2025 să fie o criză politică sau să avem o majoritate pro-rusă și Republica Moldova să fie atrasă în războiul din Ucraina. La final de an lucrurile stau destul de bine chiar. În ultimul trimestru avem și o creștere economică de 5% și perspective pentru 2026 mai bune decât au fost la începutul lui 2025. Așteptăm acele reforme necesare pentru ca situația economică din țară să fie în creștere”, a declarat expertul.
Șantajul rusesc: Criza energetică transnistreană - armă politică
În ceea ce privește regiunea transnistreană, analiza expertului indică o tactică deliberată a Moscovei de a utiliza nevoile de bază ale populației pentru a exercita presiune asupra Chișinăului și a salutat implicarea financiară a Bruxelles-ului drept „antidot” pentru influența rusă.
„Criza energetică din regiunea transnistreană nu s-a încheiat, pentru că vedem că la sfârșit de 2025 locuitori din stânga Nistrului se confruntă cu aceeași problemă. Rusia a declanșat această criză umanitară în regiune tocmai pentru a pune în dificultate Guvernul de la Chișinău”, a mai explicat Bejan.
Aderarea la UE și barierele suveraniste
Referitor la procesul de aderare, expertul WatchDog constată faptul că R. Moldova este, în prezent, prizoniera unui context geopolitic.
„Teoretic, la nivel european, nu este o problemă sau nu există pretenții față de Republica Moldova. Ce se întâmplă la nivel european este legat de războiul din Ucraina și de faptul că unele state membre precum Ungaria sau chiar Slovacia sau Cehia sunt în opoziție. Un fel de veto împotriva începutului de negocieri cu Ucraina. Și, cumva, Republica Moldova este privită la pachet cu Ucraina și atunci o decuplare ar însemna un semnal prost”, punctează Ștefan Bejan.
Schimbări politice în statele UE și „temele” pentru acasă
Totodată, analistul anticipează o relaxare a blocajelor odată cu schimbările de regim politic în unele state care se opun procesului de extindere.
„Dacă ne uităm la statele care se opun, de fapt, sunt niște partide politice așa-numite suveraniste, unele dintre ele afiliate Federației Ruse. Înțelegem care este motivația politică a acestui blocaj. Sperăm că în Ungaria, la primăvară, când au loc alegeri, sunt șanse foarte mari ca Viktor Orban să plece în sfârșit din fruntea Guvernului. Cehia și Slovacia pot fi mai cooperante. Va dispărea acest bastion de rezistență. Important este ca noi să ne facem bine treaba, pentru că toate acele reforme pe care trebuie să le implementăm nu le facem pentru Bruxelles, iar când se vor deschide clusterele de negocieri să fim pregătiți așa ca să se închidă foarte repede”, a sugerat expertul WatchDog, la Moldova 1.
CITIȚI ȘI:
