Revista presei internaționale | O nouă întâlnire Trump-Zelenski pentru discuții asupra planului american de pace
În centrul atenției publicațiilor internaționale e o nouă vizită a președintelui Ucrainei Volodimir Zelenski în Statele Unite pentru discuții directe cu liderul de la Casa Albă, Donald Trump, pe tema planului american de pace. Mai multe publicații scot în evidență condamnarea atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene în timpul Crăciunului, dar și mesajul de Crăciun transmis de Papa Leon al XIV-lea, care a făcut apel la pace în toată lumea.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a discutat joi, la telefon, cu emisarii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați în negocierile privind încheierea războiului ruso-ucrainean, informează The Kyiv Independent. Publicația citează un comunicat al administrației prezidențiale de la Kiev, potrivit căruia „părțile au discutat câteva detalii esențiale ale procesului de pace și există idei bune care pot contribui la un rezultat comun și la o pace durabilă. În același comunicat la care face trimitere The Kyiv Independent, se spune despre progrese semnificative înregistrate în elaborarea documentelor, inclusiv pe tema garanțiilor de securitate și a prosperității economice”.
Președintele Volodimir Zelenski a anunțat că s-a ajuns la un acord pentru o întâlnire cu omologul său american, Donald Trump, ce va avea loc în perioada următoare, transmite Ukrinform. Zelenski a precizat, citat de agenția de presă, că secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov, l-a informat despre ultimele sale contacte cu partea americană. „Nu pierdem niciun moment. Am convenit asupra unei întâlniri la cel mai înalt nivel – cu președintele Trump în scurt timp. Multe lucruri se pot rezolva înainte de Anul Nou”, a adăugat Zelenski.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, este așteptat să efectueze pe 28 decembrie o vizită în Florida pentru negocieri importante la Mar-a-Lago, cu conducerea SUA, detaliază sursele Kyiv Post. Publicația ucraineană subliniază că Zelenski va merge în Statele Unite după ce a mărturisit în ajun că mai multe documente legate de planul de pace analizat sunt aproape sau complet pregătite. Un oficial occidental a declarat pentru Kyiv Post că acum prevederile planului american de pace sunt mai clare decât înainte, dar rămân probleme legate de garanțiile de securitate pentru Ucraina și obligațiile Rusiei. Strategia Ucrainei e să prevină neîncrederea administrației americane, oferind soluții deja elaborate care să armonizeze interesele Washingtonului cu încheierea conflictului, explică același diplomat. Inițiativa Kievului transmite un mesaj clar: Ucraina nu mai așteaptă planuri de pace de la SUA sau Bruxelles, ci prezintă propria foaie de parcurs gata de semnat direct de administrația Trump, constată Kyiv Post.
Un grup de senatori americani, republicani și democrați, condamnă, într-o declarație comună, atacurile rusești asupra mai multor orașe ucrainene în timpul Crăciunului, transmite Eurointegration. În declarație, senatorii atrag atenția că liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a acceptat un armistițiu de sărbători, în timp ce președintele rus, Vladimir Putin, l-a refuzat, ordonând continuarea loviturilor. Senatorii americani au amintit tradiția istorică a armistițiilor de Crăciun și au afirmat că decizia Kremlinului demonstrează lipsa interesului pentru pace, remarcă Eurointegration. Potrivit publicației, declarația senatorilor americani din ambele tabere exprimă solidaritate cu populația ucraineană și afirmă că credința acesteia este mai puternică decât violența declanșată de Rusia.
O analiză a ziarului The New York Times scoate la iveală mai multe motive pentru care Rusia ar urma să respingă planul de pace în 20 de puncte propus de negociatorii Ucrainei și ai SUA, ca răspuns la planul anterior din 28 de puncte elaborat de emisarii Casei Albe cu cei de la Moscova. Potrivit analizei, Kremlinul este încurajat de avansul armatei ruse pe front. Totodată, planul propus de Kiev și Washington ar fi dificil de prezentat ca o victorie societății ruse. Documentul nu include pretențiile teritoriale-cheie ale Moscovei, precum controlul asupra întregii regiuni Donețk, remarcă The New York Times. În plus, sute de mii de cetățeni ruși au semnat contracte pentru participarea la război în 2025, ceea ce permite Rusiei să continue conflictul în pofida pierderilor semnificative, subliniază ziarul american.
Serviciile speciale ruse aplică sistematic metode de influență psihologică și neurolingvistică asupra liderilor occidentali, dezvoltate încă din perioada KGB. Declarația a fost făcută pentru Kiev24 de generalul armatei ucrainene, fost șef al Serviciului de Informații Externe al Ucrainei, Nikolai Malomuji. Potrivit acestuia, metodele KGB-iste îi permit Moscovei să influențeze comportamentul președintelui SUA, Donald Trump. Astfel, echipa președintelui rus Vladimir Putin ar folosi în mod deliberat aceste practici sovietice în negocierile cu Trump, modelându-i comportamentul și ajustând deciziile pe care acesta le ia. Procesul începe cu studierea detaliată a profilului psihologic al țintei, de la biografia completă până la diverse fobii, după care sunt exploatate așa-numitele „puncte sensibile”, explică generalul ucrainean. El dă și un exemplu real al influenței serviciilor speciale, amintind că la un moment dat Trump era gata să furnizeze Ucrainei rachete cu rază lungă de acțiune, dar a renunțat la această idee imediat ce l-a sunat Putin.
Organizația americană „Arhiva Securității Naționale” a publicat trei stenograme declasificate ale convorbirilor dintre președintele rus Vladimir Putin și fostul lider american SUA, George W. Bush, din anii 2001, 2005 și 2008, relatează BBC. Documentele arată că încă de la prima întâlnire Putin se opunea extinderii NATO și susținea că Rusia a pierdut fără să vrea teritorii vaste, inclusiv Ucraina, pe care o considera istoric parte a Rusiei, notează serviciul britanic de presă. În discuțiile din 2008, după summitul NATO de la București, liderul rus a avertizat explicit că aderarea Ucrainei la alianță ar crea un conflict de durată și ar putea determina Rusia să destabilizeze situația din această țară, se spune în stenograma la care face referire BBC. Potrivit acesteia, Putin a descris Ucraina drept un „stat artificial” și a invocat opoziția majorității populației față de NATO, afirmații contrazise ulterior de date sociologice. Tonul convorbirilor s-a înrăutățit semnificativ în timp, pe fondul divergențelor legate de NATO și securitatea europeană, concluzionează BBC.
În timp ce administrația de la Washington încearcă să medieze negocieri de pace în Ucraina, Papa Leon al XIV-lea a făcut apel la pace, îndemnând Moscova și Kievul să aibă curajul unui dialog sincer, direct și serios, cu sprijinul comunității internaționale, relatează The Washington Post. Ziarul subliniază că Papa a făcut acest îndemn ieri, în primul său mesaj de Crăciun, rostit în fața miilor de credincioși adunați în Piața Sfântul Petru de la Roma. Cu o zi mai devreme, Suveranul Pontif își exprimase regretul profund față de refuzul Rusiei de a pune capăt confruntărilor militare cel puțin în perioada sărbătorilor, amintește The Washington Post. Publicația notează că Papa Leon s-a referit totodată la victimele conflictelor din Sudan, Sudanul de Sud, Mali, Burkina Faso, Republica Democrată Congo și s-a rugat pentru dreptate, pace și stabilitate în Liban, Palestina, Israel și Siria, evocând suferința populației din Fâșia Gaza.
India și China investesc masiv în dezvoltarea infrastructurii de transport și militare în regiunile muntoase izolate de-a lungul frontierei comune din Himalaya, relatează The Wall Street Journal. Publicația notează că ciocnirile de frontieră din 2020 au scos la iveală vulnerabilități majore ale Indiei, care, spre deosebire de China, nu dezvoltase timp de decenii infrastructura necesară apărării acestor zone. În timp ce armata chineză putea trimite rapid întăriri, trupele indiene aveau nevoie de zile întregi pentru a ajunge în regiune, unele zone rămânând izolate din cauza drumurilor precare, explică The Wall Street Journal. În aceste condiții, India a lansat proiecte ambițioase, inclusiv un tunel, menit să asigure accesul permanent către zonele disputate. Ambele state au accelerat construirea de drumuri, poduri, aerodromuri și facilități militare în zone sensibile, remarcă The Wall Street Journal. Analiști citați de publicație avertizează că aceste investiții sporite în infrastructură cresc riscul unor noi confruntări în regiunile de frontieră disputate.
