Revista presei internaționale | Întâlnirea Trump-Zelenski s-a încheiat fără progrese majore privind încheierea războiului ruso-ucrainean
În centrul atenției presei internaționale se află întâlnirea dintre președinții Ucrainei și Statelor Unite, Volodimir Zelenski și Donald Trump, desfășurată în Florida, fără un progres major în privința încetării războiului. Publicațiile analizează declarațiile liderilor americani și europeni privind perspectivele procesului de pace, posibilele concesii și necesitatea unor garanții de securitate pentru Ucraina. Totodată, presa abordează apelurile pentru intensificarea sprijinului militar și ocolirea sancțiunilor energetice împotriva Rusiei. Decesul celebrei actrițe franceze Brigitte Bardot se numără printre alte subiecte abordate de presa străină.
Întâlnirea de aproape trei ore dintre președinții Ucrainei și SUA, Volodimir Zelenski și Donald Trump, desfășurată în Florida, s-a încheiat fără un progres major privind încetarea războiului, constată CNN. Postul american de televiziune subliniază că Trump rămâne relativ favorabil pozițiilor Moscovei și s-a declarat frustrat de ritmul negocierilor, afirmând că, în câteva săptămâni, se va vedea dacă un acord de pace este posibil sau nu. Deși președintele rus Vladimir Putin a lipsit, Trump a discutat cu acesta înainte și după întâlnirea cu Zelenski, reafirmându-și poziția că liderul rus este interesat de pace, notează CNN. Potrivit aceleiași surse, Zelenski a declarat la conferința de presă cu Trump că aproximativ 90% din planul de pace ar fi gata, însă cele 10% rămase – legate în special de disputele teritoriale – rămân cele mai dificile. Trump a sugerat că Ucraina ar putea fi nevoită să accepte concesii teritoriale pentru a evita pierderi suplimentare, remarcă CNN. La rândul său, Zelenski s-a arătat dispus să supună un eventual acord unui referendum, dar a subliniat că este necesară o încetare a focului, idee respinsă de Rusia, conchide CNN.
BBC atrage atenția asupra declarațiilor președintelui american cu referire la poziția Rusiei față de procesul de pace, menționând că Donald Trump s-a arătat încrezător că Rusia va contribui la reconstrucția Ucrainei. Întrebat dacă Rusia va fi trasă la răspundere pentru pagubele provocate, Trump a răspuns afirmativ, notează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, liderul de la Casa Albă a declarat că Rusia ar fi dispusă să ofere energie și electricitate la prețuri foarte mici. Cu toate acestea, Trump a recunoscut că Putin continuă să respingă ideea unui armistițiu, invocând refuzul de a opri luptele doar temporar, relevă BBC.
Negocierile de la Mar-a-Lago dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski nu au adus progrese majore, dar au oferit câteva concluzii importante și nu au degenerat într-un conflict, așa cum s-a întâmplat în timpul întâlnirii din februarie în Biroul Oval, scrie Sky News. Publicația observă că, în anumite momente, Zelenski a părut iritat de comentariile lui Trump privind fizicul generalilor ucraineni, iar într-un alt moment și-a pierdut calmul și a râs la afirmația lui Trump că „Rusia vrea ca Ucraina să aibă succes”. Sky News subliniază că Zelenski pare să se bazeze pe sprijinul militar american și pe garanțiile de securitate promise, deși detaliile acestora nu au fost clarificate. Chiar dacă planul de pace e agreat de SUA, Ucraina și Europa în proporție de 90%, Rusia nu dă semne reale că ar fi dispusă să oprească războiul, iar Ucraina refuză să capituleze. În aceste condiții, Europa și Ucraina așteaptă ca Trump să exercite presiune asupra Moscovei, dar speranțele în acest sens ar putea fi premature, estimează Sky News.
Sursele Fox News dezvăluie că administrația americană privește cu o doză mai mare de optimism evoluția procesului de negocieri. Potrivit acestora, întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski la Mar-a-Lago ar putea reprezenta un pas către primul apel telefonic direct între președinții Rusiei și Ucrainei după mai bine de cinci ani. O sursă apropiată negocierilor, la care face referire Fox News, spune că Donald Trump consideră că posibilitatea unui astfel de contact direct este un element-cheie în pregătirea negocierilor de pace. Participarea lui Putin la apelul de duminică ar fi reprezentat, în opinia administrației americane, cel mai semnificativ progres în negocierile de pace și primul pas concret spre o soluție diplomatică, susțin sursele Fox News. În plus, ar fi fost văzută ca o „victorie diplomatică” pentru Donald Trump, care tinde să arate că e cel mai eficient mediator între Zelenski și Putin, în pofida urii personale dintre cei doi. Principalul obstacol rămâne, însă, refuzul lui Putin de a discuta direct cu Zelenski, ultimul contact având loc în 2020, după eșecul unei operațiuni ucrainene împotriva mercenarilor PMC Wagner, amintește Fox News. Cu toate acestea, oficialii de la Washington, citați de jurnaliștii postului american de televiziune, cred că negocierile curente, cu implicarea SUA, ar putea determina Moscova să accepte un dialog direct.
Mai multe publicații scot în evidență reacțiile liderilor europeni la rezultatele întâlnirii Trump-Zelenski. AFP remarcă poziția exprimată de președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a vorbit despre „progrese bune” în negocieri. Ea a subliniat că Europa este pregătită să continue cooperarea cu Ucraina și partenerii americani, insistând asupra necesității unor garanții de securitate solide. Și premierul britanic Keir Starmer a evidențiat importanța unor garanții ferme și urgența încetării rapide a războiului, scrie AFP. Potrivit agenției de presă, declarații similare au venit și din partea premierului Italiei, Giorgia Meloni, care a accentuat nevoia de unitate a partenerilor pe parcursul procesului de negocieri. Meloni a afirmat că Rusia trebuie să demonstreze responsabilitate și deschidere față de negocieri, inclusiv disponibilitatea de a opri ostilitățile. Din partea Rusiei, singurul comentariu a venit de la emisarul Kremlinului, Kirill Dmitriev, și a fost destul de vag, acesta mulțumindu-i președintelui american Donald Trump pentru eforturile de pace, mai scrie AFP.
Aceeași agenție de presă subliniază într-un alt articol că, după întâlnirea Trump-Zelenski, președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat pe rețeaua X o nouă reuniune la Paris a liderilor țărilor din „Coaliția voluntarilor” pentru a stabili contribuția concretă pentru Ucraina. Marea Britanie și Franța joacă un rol principal în această coaliție, urmărind încetarea focului și garanții de securitate pentru Ucraina, posibil prin desfășurarea unui contingent militar pe teritoriul ucrainean, departe de linia frontului, explică AFP, precizând că Rusia se opune ferm acestei condiții. Totuși, Macron afirmă că se fac progrese către garanții de securitate ce vor fi fundamentale pentru realizarea unei păci corecte și durabile, notează agenția de presă. Duminică seara, Macron a participat, alături de alți lideri europeni, la o videoconferință cu Volodimir Zelenski și Donald Trump, după negocierile bilaterale de la Mar-a-Lago, amintește AFP.
Înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski în Florida, vicepreședintele Bundestagului german, Omid Nouripour, a cerut livrarea de rachete de croazieră Taurus către Ucraina, relatează Morgenpost. Oficialul a declarat, citat de publicația germană, că refuzul de a furniza aceste arme costă vieți omenești și a cerut guvernului și UE să exercite o presiune mai puternică asupra Moscovei. Vicepreședintele Bundestagului german a susținut că liderul rus nu dorește pacea și demonstrează acest lucru zilnic, inclusiv prin atacuri în perioada sărbătorilor. Experiența ultimilor ani arată că slăbiciunea Europei duce la o agresivitate și mai mare din partea Rusiei, a mai declarat oficialul german, citat de Morgenpost.
În pofida sancțiunilor occidentale, petrolul rusesc continuă să ajungă în Uniunea Europeană prin intermediul Turciei, dezvăluie The Wall Street Journal. Potrivit ziarului american, țițeiul rusesc e transportat în special prin terminale din orașul-port Mersin, unde sosesc și pleacă lunar nave petroliere, majoritatea din Rusia. Acest mecanism a apărut ca o „ușă din spate” pentru exporturile rusești de energie, menite să ocolească restricțiile occidentale, scrie The Wall Street Journal. Ziarul amintește că UE analizează în prezent impunerea de sancțiuni împotriva porturilor suspectate că facilitează aceste fluxuri, în cadrul eforturilor de a crește presiunea asupra Moscovei. Turcia este unul dintre cei mai mari cumpărători de produse petroliere rusești și un important punct de tranzit către piața europeană, relevă The Wall Street Journal. Conform surselor publicației, exporturile de combustibili rusești către Turcia au adus Moscovei zeci de miliarde de dolari și reprezintă o sursă semnificativă de venituri pentru economia rusă.
Majoritatea publicațiilor internaționale relatează despre decesul celebrei actrițe franceze Brigitte Bardot, care avea 91 de ani. Le Figaro amintește că, fiind considerată una dintre cele mai frumoase femei ale secolului XX, Bardot a devenit un simbol al cinematografiei mondiale. Cu toate acestea, ea a avut curajul să se retragă din cinema în urmă cu aproape cincizeci de ani și să-și dedice întreaga energie apărării drepturilor animalelor. Admirată atât de bărbați, cât și de femei, Bardot a rămas un idol al generațiilor și un etalon al frumuseții, senzualității și libertății feminine, scrie Le Figaro. Viața sa sentimentală, intens mediatizată, s-a încheiat într-o armonie discretă, departe de reflectoare, alături de soțul său, Bernard d’Ormale, iar chiar și în perioadele de nesiguranță, ea a rămas o luptătoare neobosită pentru cauzele în care credea. Publicația notează că retragerea sa din industria filmului în 1973 a marcat începutul unei activități militante definitorii pentru ultimele decenii ale vieții, iar în 2010, o amplă expoziție dedicată ei a atras atât admiratori nostalgici, cât și tineri, evidențiind moștenirea sa artistică și angajamentul pentru protecția animalelor.
