Guvernul aprobă Programul pe termen mediu privind datoria de stat
Împrumuturile contractate de Republica Moldova depășesc rambursările, iar datoria de stat continuă să crească. La 31 decembrie 2024, soldul datoriei se ridica la 121.4 miliarde de lei, în creștere cu 16.7% față de anul precedent. Pentru a gestiona situația, Guvernul a aprobat, în ședința din 29 decembrie, un program de management al datoriei de stat pe termen mediu, valabil pentru anii 2026–2028.
„Proiectul stabilește modul de finanțare a deficitului bugetar și gestionarea datoriei de stat, având la bază indicatorii macroeconomici utilizați la elaborarea bugetului pentru 2026. Documentul identifică principalele riscuri și costuri și stabilește intervale țintă pentru menținerea portofoliului datoriei publice la un nivel sustenabil”, a declarat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, la ședința Executivului.
Structura datoriei în 2025 se menține similară cu cea din 2024: 58% din datorie provin din împrumuturi externe, 25% - din hârtii de valoare emise de stat (bonuri de trezorerie și obligațiuni), iar restul sunt garanții de stat și alte instrumente financiare.
Cheltuielile pentru serviciul datoriei au fost în 2024 de 4.3 miliarde de lei, sumă similară cu cea din 2025.
Ministerul Finanțelor intenționează să continue o politică prudentă de atragere a împrumuturilor externe, menținând costuri rezonabile și riscuri reduse.
Potrivit ministrului Andrian Gavriliță, în condițiile menținerii unei stabilități macroeconomice, la finele anului 2028, ponderea datoriei de stat în PIB nu va depăși 45.5%, iar perioada medie de maturitate a portofoliului datoriei de stat va constitui 10.1 ani.
Prognoze economice pentru următorii trei ani
Prognozele economice pentru perioada 2026–2028 indică o creștere moderată a Produsului Intern Brut (PIB), de la 351.5 miliarde de lei în 2025 la 440.2 miliarde de lei în 2028, iar rata reală de creștere economică va ajunge la 3.6% în 2028.
Veniturile bugetare sunt estimate să crească de la 75.8 miliarde de lei la 91.1 miliarde de lei, în timp ce cheltuielile vor fi gestionate cu prudență, menținând deficitul între 5.5% și 4.1% din PIB.
Rata inflației se preconizează să scadă și să se stabilizeze între 4.3% și 5.0%, iar cursurile medii de schimb pentru dolar și euro vor rămâne relativ stabile.
Autoritățile avertizează însă asupra unor riscuri externe și interne, precum încetinirea reformelor, tensiunile geopolitice, șocurile energetice, condițiile climatice nefavorabile sau fluctuațiile cursului de schimb. Pentru a reduce aceste riscuri, Ministerul Finanțelor va continua să atragă atât surse externe, cât și interne și să diversifice baza de investitori, inclusiv instituții nebancare, pentru o finanțare sustenabilă și predictibilă.
Programul aprobat de Cabinetul de miniștri va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026.
CITIȚI ȘI:
