Revista presei internaționale | Rusia sabotează procesul de pace acuzând Ucraina de tentativă de a-l asasina pe Putin
Presa internațională se concentrează asupra acuzațiilor Moscovei privind o presupusă tentativă de atac ucrainean asupra unei reședințe a președintelui rus Vladimir Putin, apărute pe fondul negocierilor dintre Kiev și Washington. Mai multe publicații străine analizează perspectivele procesului de pace în Ucraina. În paralel, sunt urmărite evoluțiile economice și geopolitice, de la creșterea prețului petrolului la competiția dintre SUA și China în Asia de Sud-Est.
Agențiile internaționale de presă își focalizează atenția asupra învinuirilor adresate Kievului de ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, care a declarat că în noaptea de 29 decembrie forțele ucrainene ar fi încercat să atace cu drone o reședință a președintelui rus Vladimir Putin din regiunea Novgorod. BBC atrage atenția că acuzațiile vin pe fondul progreselor în negocierile dintre Kiev și Washington. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins acuzațiile, calificându-le drept o „minciună” menită să justifice noi atacuri rusești, notează BBC. Potrivit serviciului britanic de presă, Zelenski a avertizat că Rusia ar putea folosi aceste acuzații pentru a sabota eforturile de pace și a continua loviturile asupra Ucrainei, inclusiv asupra capitalei Kiev. BBC notează că autoritățile ruse nu au prezentat dovezi privind pretinsul atac asupra reședinței președintelui rus, care, potrivit Moscovei, ar fi avut loc în timpul discuțiilor intense dintre Rusia și SUA pe tema soluțiilor de încheiere a războiului. La scurt timp, Putin și Trump au avut o convorbire telefonică, în care președintele rus i-a semnalat liderului american presupusa tentativă de atac. Trump s-a revoltat inițial, însă a admis ulterior că informațiile primite puteau fi false, remarcă BBC.
Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) nu a găsit nicio dovadă care să susțină afirmațiile Rusiei privind un presupus atac ucrainean asupra reședinței lui Vladimir Putin de la Valdai, transmite Unian. Analiza experților, la care face referire agenția de presă, califică acuzațiile ministrului rus de externe, Serghei Lavrov, drept nefondate. Nu există imagini, materiale video cu geolocație sau rapoarte ale autorităților locale care să confirme incidentul, afirmă experții. Informațiile oficiale ale Moscovei sunt contradictorii: Lavrov a menționat 89 de drone ucrainene, iar Ministerul Apărării rus doar 47. În schimb, atacurile ucrainene asupra țintelor militare din regiune au fost documentate anterior. Experții ISW, citați de Unian, subliniază că un atac asupra reședinței extrem de protejate ar fi fost „tehnic imposibil” fără o eroare sau complicitate militară, mai ales după sporirea semnificativă a sistemelor de apărare aeriană între 2022 și 2025.
Mass-media internațională subliniază că scandalul privind pretinsul atac asupra reședinței lui Putin survine la doar o zi după întâlnirea dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, care au anunțat progrese în negocierile de încheiere a războiului ruso-ucrainean. Întâlnirea din Florida a părut, la prima vedere, una dintre cele mai reușite dintre cei doi lideri, însă, potrivit CNN, ea a fost avantajoasă și pentru Vladimir Putin. Deși atmosfera a fost mai cordială decât la precedentele contacte, retorica președintelui american a indicat că strategia sa rămâne aceea de a exercita presiune asupra Kievului și de a menaja Moscova, consideră analiștii intervievați de CNN. Aceștia subliniază că Trump i-a sugerat din nou Ucrainei să cedeze Rusiei întregul Donbas, folosind narativele Moscovei, care afirmă că va cuceri oricum teritoriile la care pretinde. CNN notează că, deși Ucraina este tot mai deschisă unor discuții despre concesii teritoriale, Zelenski a subliniat că orice decizie de acest tip ar necesita un referendum și un armistițiu temporar. Între timp, procesul diplomatic se intensifică, cu reuniuni ale consilierilor, o întâlnire a „Coaliției voluntarilor” la Paris și posibilitatea unui nou summit la Washington. Totuși, unii analiști citați de CNN avertizează că multiplicarea grupurilor de lucru riscă să ducă la amânarea unor decizii reale, în timp ce rezultatul negocierilor rămâne incert.
Președintele SUA, Donald Trump, care promovează activ negocierile dintre Ucraina și Rusia, se confruntă tot mai des cu obstacole care îngreunează obținerea rapidă a unui acord de pace, constată The New York Times. Deși Casa Albă vorbește despre „anumite progrese”, chestiunile esențiale, în special garanțiile de securitate pentru Ucraina, rămân nerezolvate, notează ziarul. Înaintea întâlnirii dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a respins ferm ideea desfășurării de trupe europene în Ucraina, subliniind lipsa oricăror concesii din partea Moscovei, relevă publicația. Negocierile mediate de SUA se concentrează mai ales pe compromisurile cerute Kievului, în timp ce Vladimir Putin se limitează la trasarea unor „linii roșii” și la reiterarea revendicărilor teritoriale, observă The New York Times. Zelenski insistă asupra unor garanții de securitate similare articolului 5 al NATO, însă Trump evită astfel de angajamente și se confruntă, inclusiv, cu o opoziție politică internă. În acest context, liderul american a admis că nu există termene-limită și că un acord rapid este improbabil, recunoscând implicit că drumul diplomatic spre pace va fi unul îndelungat, remarcă The New York Times.
Prețurile petrolului au crescut ieri, pe fondul evaluării de către investitori a discuțiilor dintre președinții SUA și Ucrainei privind un posibil acord de încetare a războiului ruso-ucrainean, relatează Reuters. Potrivit agenției de presă, petrolul Brent se scumpise cu 78 de cenți, depășind 61 de dolari pe baril, iar WTI a crescut cu 82 de cenți, până la aproape 58 de dolari. Potrivit experților citați de Reuters, creșterea prețurilor petrolului este provocată de lipsa unui progres pe chestiunile teritoriale, care menține negocierile de pace în impas, dar și de atacurile reciproce ale Ucrainei și Rusiei asupra infrastructurii energetice. În plus, instabilitatea din Orientul Mijlociu, inclusiv tensiunile militare și riscurile de întrerupere a livrărilor, continuă să alimenteze îngrijorările pieței, explică Reuters.
China a criticat voalat eforturile lui Donald Trump de a pune capăt conflictului dintre Thailanda și Cambodgia, încercând să se poziționeze drept mediator neutru, relatează Bloomberg. Potrivit agenției de presă, la întâlnirile cu reprezentanții celor două țări, șeful diplomației chineze, Wang Yi, a comparat strategia Chinei cu metodele de presiune economică folosite de Washington. Oficialul chinez a afirmat că inițiativele Chinei pentru pace și dialog nu sunt impuse și nu urmăresc avantaje geopolitice. Mesajul a fost întărit și de publicația Global Times, care a susținut că Beijingul nu pune condiții politice, spre deosebire de mediatorii occidentali. Experții citați de Bloomberg consideră că aceste demersuri evidențiază competiția dintre SUA și China pentru influență în Asia de Sud-Est. În timp ce Trump a prezentat armistițiul drept un succes american, Beijingul își consolidează imaginea de arbitru echilibrat și pune implicit sub semnul întrebării influența SUA în regiune, constată Bloomberg.
