2025 în ochii oamenilor: un an al provocărilor transformate în lecții și al visurilor pentru un 2026 mai bun
2025 a fost un an al provocărilor, al lecțiilor învățate și al speranței. Așa îl descriu locuitorii Republicii Moldova, care, la sfârșit de an, își fac bilanțul personal și privesc cu optimism spre un nou început, dorindu-și un 2026 plin de oportunități și realizări.
Medici, rectori, primari, directori de instituții, olimpici și alte persoane care inspiră vorbesc despre momentele definitorii ale anului care se încheie, despre dificultățile depășite și despre așteptările pe care le au pentru viitor.
Agricultura din sudul Moldovei, între secetă, pierderi și speranța unui an mai favorabil
Anul agricol 2025 a fost unul extrem de dificil pentru agricultorii din sudul Republicii Moldova, unde seceta severă a compromis aproape în totalitate culturile. Lipsa precipitațiilor, recoltele compromise și scăderea prețurilor la cereale au făcut ca activitatea agricolă să devină tot mai greu de susținut.
Ion Tigai administrează aproximativ 800 de hectare de teren agricol în satul Volintiri, raionul Ștefan Vodă. În 2025, s-a confruntat cu multe provocări.
„A fost un an foarte complicat, mai ales pentru zona de sud. Precipitațiile s-au lăsat așteptate, iar seceta severă ne-a afectat foarte mult. La grâu am obținut cel mult o tonă și jumătate la hectar, porumb nu am recoltat deloc, iar la floarea-soarelui abia 500–700 de kilograme”, spune agricultorul.
Nici pentru puținul recoltat agricultorii nu au putut să obțină un preț bun. „Grâul se vinde cu 2.80 lei kilogramul, exact ca acum zece ani. În asemenea condiții, îți dai seama că nu poți progresa și nu poți investi”, a subliniat Ion Tigai.
Totuși, speră că 2026 va fi un an mai bun. Agricultorul le-a urat colegilor care împărtășesc aceeași pasiune să reziste și să se susțină reciproc. „Politicile se pot schimba sau nu, s-au făcut multe promisiuni, însă am învățat să ne bazăm în primul rând pe puterile noastre și pe sprijinul reciproc”, a menționat Ion Tigai, precizând că, în lipsa unor condiții climatice favorabile și a unor politici eficiente, agricultura rămâne un domeniu al riscului și al speranței.
Cu speranța unui an mai roditor
Și producătorii de fructe din raionul Soroca s-au confruntat cu multe greutăți. Înghețurile târzii de primăvară au compromis în mare parte recoltele. Serghei Afanas afirmă că roada de cireș a fost afectată în proporție de aproximativ 80%. Măcar prețul a fost bun, spune producătorul.
În anul 2025, acesta a exportat aproximativ 2.000 de tone de struguri și 400 de tone de caise, livrate pe piața din Ucraina.
Producătorul privește cu optimism spre anul viitor. Evoluția vremii rămâne un factor decisiv pentru stabilitatea și dezvoltarea sectorului horticol în nordul țării.
„Sperăm ca anul care vine să fie mai bun decât cel care pleacă, cu condiții meteo mai favorabile, fără înghețuri primăvăratice și cu o recoltă îmbelșugată”, a subliniat Serghei Afanas.
2025 pentru Gimnaziul din satul Vertiujeni: și provocări mari, și bucurii
Anul 2025 a adus atât oportunități, cât și provocări majore pentru Gimnaziul din satul Vertiujeni, raionul Florești. Instituția a beneficiat de investiții în educația digitală și formarea cadrelor didactice, însă se confruntă, în același timp, cu reducerea numărului de elevi și închiderea filialei instituției din satul Târgul Vertiujeni.
Directoarea gimnaziului, Victoria Leancă, spune că anul a fost „ca orice an – și cu provocări mari, și cu bucurii”. Printre realizări, menționează obținerea unei donații de echipamente digitale în cadrul unui proiect susținut de Guvernul României.
„Am avut oportunitatea de a participa la sesiuni de formare atât eu, cât și întreg colectivul pedagogic, lucru foarte important pentru calitatea procesului educațional”, a declarat directoarea.
Satele Vertiujeni și Târgul Vertiujeni sunt localități învecinate din raionul Florești, situate la o distanță de aproximativ șapte kilometri una de alta. Pentru comunitate, închiderea filialei din Târgul Vertujeni rămâne un subiect sensibil, însă conducerea instituției spune că decizia este dictată de realitățile demografice și economice.
„Suntem conștienți că această măsură este necesară, cheltuielile sunt foarte mari, iar numărul de elevi a scăzut constant. Anul trecut, am avut o clasă cu un singur elev, iar în prezent sunt clase cu doar doi elevi”, a spus Victoria Leancă.
Din cei 30 de elevi din Târgul Vertiujeni, unii vor alege să frecventeze gimnaziul din Vertiujeni, care are 164 de elevi. Alții vor opta pentru gimnaziul din Vărăncău, raionul Soroca, spune directoarea. În ceea ce privește cadrele didactice, situația este dificilă, întrucât nu toți profesorii vor putea fi asigurați cu un loc de muncă.
„Vom încerca să oferim continuitate prin înlocuirea cadrelor pensionare și prin cumul de funcții, dar nu toți vor putea beneficia de norme întregi. În filiala din Târgul Vertiujeni sunt nouă cadre didactice, dintre care două sunt pensionare, iar trei cumulează deja funcții”, a spus Victoria Leancă.
Liceul „Aristotel” din Chișinău încheie anul cu performanțe academice de top și planuri ambițioase
Liceul se laudă cu rezultate remarcabile la examenele de bacalaureat și la olimpiadele republicane. „Avem copii foarte buni, interesați de studiu și cercetare, și profesori muncitori, care se străduiesc permanent”, a declarat directorul Pavel Cerbușca.
Totodată, conducerea liceului a fost nevoită să facă față unor tensiuni cauzate de reparația capitală a acoperișului instituției. Potrivit directorului, finanțarea a ajuns cu întârziere, iar lucrările au început abia în toamnă, odată cu debutul anului școlar și cu venirea ploilor.
„Cu toate acestea, am reușit să finalizăm lucrările cu bine. Suntem recunoscători Ministerului Educației și Cercetării pentru sprijin și companiei care a dat dovadă de seriozitate. Am reușit chiar să economisim resurse pentru a repara și holul liceului”, a precizat Cerbușca.
La Liceul Teoretic Republican „Aristotel” învață aproximativ 360 de elevi, atât la profil real, cât și umanist. Instituția oferă programe educaționale adaptate nevoilor elevilor, printr-un plan-cadru individualizat, care le permite acestora să aleagă disciplinele relevante pentru viitoarea carieră.
De asemenea, liceul are parteneriate cu universități și instituții de cercetare, iar elevii sunt implicați în activități de voluntariat, mentorat și proiecte extracurriculare.
„Ne dorim ca anul 2026 să fie și mai bun, pentru că merităm, iar munca depusă de elevi și profesori trebuie să dea roade”, a conchis directorul Pavel Cerbușca.
UTM marchează un an al progresului
Anul 2025 a fost unul al realizărilor pentru Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM), marcat de finalizarea mai multor proiecte importante și de investiții consistente în infrastructura educațională și de cercetare. Rectorul UTM, Viorel Bostan, afirmă că instituția a reușit să îndeplinească toate obiectivele stabilite pentru anul care se încheie.
„Am deschis peste zece laboratoare dotate cu echipamente de ultimă generație, în domenii precum ingineria mecanică, industrială și transporturile, științele agricole, micropropagarea, medicina veterinară, electronica și telecomunicațiile”, a declarat Viorel Bostan.
UTM a continuat investițiile în reparații capitale, modernizarea spațiilor de studii și dotarea acestora cu echipamente performante, în paralel cu eforturile de integrare a universității în comunitatea academică internațională. O altă realizare importantă a vizat valorificarea celor 570 de hectare de teren agricol, utilizate în scop didactic și de cercetare.
Tot în 2025 a fost inaugurat noul sediu al Institutului de Microbiologie și Biotehnologie, iar universitatea a trecut printr-un amplu proces de actualizare și acreditare a programelor de studii. Peste 50 de programe au fost acreditate de Agenția Națională de Asigurare a Calității în Educație și Cercetare.
Eforturile de atragere a finanțărilor externe s-au reflectat și în bugetul instituției. Potrivit rectorului, bugetul UTM a crescut cu aproximativ 10%, în mare parte datorită fondurilor atrase din surse externe.
Pentru anul 2026, Universitatea Tehnică a Moldovei pregătește lansarea unor noi programe de studii, adaptate cerințelor pieței muncii din Republica Moldova. Rectorul Viorel Bostan privește cu optimism spre viitor, mai ales în contextul parcursului european al țării.
Realitatea comunităților locale: între criză și progres
Satul Cimișeni din raionul Criuleni are aproximativ 2.000 de locuitori. Pentru localitate, 2025 a fost un an marcat de carantină și de problemele persistente de infrastructură. Primarul Valentina Pisarenco afirmă că, în ciuda dificultăților, administrația locală a reușit să gestioneze situațiile apărute și să mențină atenția asupra nevoilor comunității.
„Am început anul nu prea bine. Atunci când în localitate au fost îngropate peste 40.000 de capete de porci, situația a fost una extrem de dificilă. Aceasta a fost, fără îndoială, cea mai mare provocare a anului 2025”, a declarat Valentina Pisarenco.
Alte probleme apărute pe parcurs au fost gestionate cu grijă pentru bunăstarea locuitorilor. „Orice provocare este o lecție. Orice critică este o lecție pentru un primar. Încerc să învăț din ele, să analizez unde a fost o lipsă de informare sau ce putea fi făcut mai bine, pentru a merge mai departe”, a subliniat primarul.
Pentru anul 2026, administrația locală are mai multe planuri, conturate inclusiv în urma unui sondaj realizat în rândul locuitorilor. Cele mai importante proiecte vizează modernizarea infrastructurii școlare și realizarea sistemului de canalizare, două domenii considerate prioritare de comunitate.
„Deși școala nu este în subordinea primăriei, oamenii vin la noi și cer soluții. Este normal să încercăm să-i ajutăm”, a spus Valentina Pisarenco. În prezent, gimnaziul din Cimișeni se confruntă cu probleme serioase de infrastructură: lipsa unei săli sportive funcționale, alimentarea elevilor la pachet și grupurile sanitare disponibile doar afară. Autoritățile continuă să caute finanțare, inclusiv prin programe guvernamentale precum „Satul European”.
La Sângerei, „avem mult de lucru, dar suntem pe calea corectă”
Pentru raionul Sângerei, 2025 a fost un an al progresului. Consiliul Raional încheie anul cu rezultate notabile, reflectate prin investiții în infrastructură, sănătate, educație și servicii sociale. După mai mulți ani, administrația a reușit să lanseze proiecte care vor schimba viața oamenilor, afirmă președintele raionului, Cristian Cainarian.
„În luna ianuarie, am semnat un contract în valoare de 71 de milioane de lei pentru extinderea apeductului magistral, iar ulterior un alt contract, de 62 de milioane de lei, cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord. Aceste proiecte vor asigura acces la apă potabilă pentru aproximativ 90% din localitățile raionului”, a declarat Cristian Cainarian.
Tot în 2025, autoritățile raionale au reușit să asfalteze aproximativ 8 kilometri de drumuri raionale. „Am îmbunătățit legătura dintre localități și am eliminat praful din gospodăriile oamenilor. Scopul nostru este un trai mai comod pentru cetățeni”, a subliniat președintele raionului.
Cristian Cainarian a evidențiat și extinderea rețelei de gaze naturale din Grigorăuca spre Copăceni și Prepelița. Investiții considerabile au fost realizate și în domeniul sănătății. În 2025, Consiliul Raional Sângerei a câștigat patru proiecte finanțate de Compania Națională de Asigurări în Medicină, pentru centrele de sănătate din Biruința, Sângerei, Drăgănești și Pepeni. Acestea au inclus reparații capitale, termoizolări, modernizarea acoperișurilor și achiziția de echipamente medicale moderne.
„Mai avem mult de lucru, dar suntem pe calea corectă. În fiecare an, încercăm să îmbunătățim condițiile de viață în localitate”, a menționat Cainarian. Potrivit președintelui raionului, anul 2025 a fost unul pașnic, fără situații excepționale sau de urgență, spre deosebire de anul precedent, marcat de pesta porcină și intemperii. Oficialul își exprimă speranța că și 2026 va fi unul bun, atât pentru raion, cât și pentru întreaga țară.
Anul modernizării și al performanței medicale la Institutul de Medicină Urgentă
Directoarea Institutului de Medicină Urgentă, Diana Manea, afirmă că cea mai mare provocare a anului a fost pregătirea pentru procesul de acreditare. „În luna decembrie, am fost supuși acreditării și putem spune cu mândrie că am fost acreditați cu categoria I, cu excelență. De aceea, rămâne doar să menținem această cadență și, în viitor, serviciile noastre medicale să fie într-adevăr la nivel de excelență. Pentru aceasta am trecut prin presiuni interne și ne-am mobilizat pentru a face anumite schimbări”, a declarat Diana Manea.
Anul 2025 a început cu modernizarea instituției, urmată de deschiderea unui bloc operator ultramodern. Concomitent, a fost revizuit și managementul organizațional, fiind digitalizat traseul pacientului. „Cele mai solicitate au fost sălile de operații urgente, care au funcționat mai mult de 18 ore pe zi – o cifră importantă pentru utilizarea unor săli de operații de urgență. Dintre intervențiile programate, cele mai frecvente au fost cele de ortopedie și traumatologie, realizate în cadrul programului național special de endoprotezare a articulațiilor mari”, a precizat directoarea.
Un progres evidențiat a fost reducerea semnificativă a ratei infecțiilor asociate asistenței medicale, prin lansarea unui program informațional de monitorizare și raportare a infecțiilor în secțiile de terapie intensivă, reanimare și în secțiile ordinare.
Pentru anul următor, Institutul va pune accentul pe evaluarea satisfacției pacienților, prin sondaje și chestionare la externare, precum și pe finalizarea digitalizării terapiei intensive și conectarea acesteia cu blocul operator, pentru un traseu medical mai sigur și mai eficient. Din 1 ianuarie, un psiholog va activa în cadrul Unității de Primiri Urgențe, iar dotările vor fi completate cu un tomograf computerizat deja achiziționat și un aparat de rezonanță magnetică ce urmează să fie pus în funcțiune.
Lecții de ambiție și perseverență
Roxana Lupu, elevă în clasa a X-a la Liceul Teoretic „Constantin Stere” din Soroca se numără printre cei 173 de elevi olimpici din țară premiați de Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova pentru rezultatele obținute la olimpiadele și concursurile republicane din anul de studii 2024–2025.
Olimpiada la Fizică i-a adus o mențiune, tânăra participând și la Olimpiada Republicană de Biologie. Pentru anul viitor, Roxana își propune să se implice și mai activ în domeniile care o pasionează și să își afirme mai mult vocea în mediul școlar.
„Aș vrea să fiu mai implicată la școală, să mă exprim mai des și să am curajul de a-mi face vocea auzită. Totodată, vreau să pun un accent mai mare pe învățătură și pe performanțele la olimpiade, mai mult decât pe notele obișnuite”, a spus Roxana.
Tânăra este convinsă că perseverența deschide drumul către culmi înalte, de aceea îi încurajează pe toți să muncească cu pasiune pentru a-și transforma obiectivele în realitate.
Nu există „imposibil” atunci când există dorință
Maxim Grădinari, un tânăr de 24 de ani cu deficiențe locomotorii, student la Colegiul Pedagogic din Bălți, este hotărât să scrie o autobiografie în care să îi încurajeze pe alți copii cu cerințe educaționale speciale. „Anul 2025 a fost pentru mine un an plin de realizări și reușite. Una dintre reușitele mele mari în 2025 a fost susținerea examenului de bacalaureat – a fost un plan măreț, realizat cu succes datorită eforturilor proprii, dar și al susținerii oamenilor buni și potriviți pe care îi am alături”, a spus tânărul.
Două evenimente l-au marcat profund în acest an: evenimentul „Învățăm împreună”, organizat la Rezina, și Conferința Națională „Incluziune, echitate și protecție în educație”, desfășurată la finalul lunii noiembrie. Participarea sa la conferință, cu un discurs adresat unui public numeros, i-a întărit sentimentul de responsabilitate.
*„Mesajul meu a fost întotdeauna clar și simplu și îl transmit nu doar prin cuvinte, ci prin viața și activitatea mea zilnică, prin experiența mea din trecut și din prezent”, a subliniat Maxim Grădinari. Tânărul le recomandă părinților să fie răbdători și optimiști și atrage atenția la impactul pozitiv pe care profesorii îl au asupra copiilor.
„Dorința mea cea mai mare a fost și este să spun lumii, dar mai ales celor care au trecut sau trec prin greutăți și obstacole, că totul este posibil atunci când există dorință și curaj. Orice vis poate deveni realitate dacă nu renunțăm. Eu am demonstrat prin propriul efort că se poate și vreau să încurajez, în primul rând, părinții copiilor și tinerilor cu dizabilități să nu-și piardă speranța. Nu există „imposibil” atunci când există credință, susținere și perseverență”, a mai spus Maxim Grădinari, concluzionând că „viitorul se construiește prin oameni care aleg să nu rămână indiferenți”.
Dincolo de domeniu sau de dificultățile întâmpinate, un fir roșu leagă toate aceste bilanțuri: speranța unui viitor mai bun. Prin experiențele lor diferite, dar unite de aceeași voință de a merge înainte, oamenii din jurul nostru ne amintesc încă o dată că viitorul se construiește prin cei care aleg să nu rămână indiferenți și care transformă provocările în lecții și reușite.
CITIȚI ȘI:
