Revista presei | 2025 - un an al confruntării directe dintre două proiecte de viitor; Cazărmi rusești din stânga Nistrului, „hotel” pentru fugari
Publicațiile naționale continuă să facă bilanțul anului 2025 pentru R. Moldova, într-un context geopolitic tensionat. Pe primele pagini mai citim că președinta Maia Sandu a cerut autorităților competente ca mai mulți judecători să fie supuși vettingului, iar persoanele condamnate să fie împiedicate să fugă din țară. Presa amintește între timp că începând cu 1 ianuarie 2026, R. Moldova și Ucraina vor fi primele state candidate la aderarea la Uniunea Europeană care vor deveni membri cu drepturi depline în cadrul spațiului „Roaming ca acasă”.
R. Moldova între rezistență și ezitare. E titlul unui articol publicat de IPN, în care analistul politic Anatol Țăranu face bilanțul unui an politic „sub presiune”. În opinia comentatorului, anul politic care se încheie a fost mai degrabă un an al testelor de rezistență decât al marilor victorii, un an în care statul a fost pus constant în fața unei întrebări fundamentale: dacă are capacitatea și voința politică de a rămâne pe traiectoria europeană într-un mediu intern fragil și într-un context geopolitic ostil. A fost un an al confruntării directe dintre două proiecte de viitor: unul european, bazat pe stat de drept, reforme și desprindere de zona de influență rusă, și unul revanșard, neo-sovietic și oligarhic, care a încercat să se regrupeze sub forme aparent diverse – de la populism social și nostalgie imperială până la destabilizare deschisă, comentează Anatol Țăranu.
Și experții citați de postul public de televiziune Moldova 1 constată că anul 2025 în Republica Moldova a fost unul al „deciziilor sub presiune”, cu efecte cumulative care vor defini direcția țării și în 2026. Potrivit analistului politic și expertului în spațiul Mării Negre, Mihai Isac, primul moment-cheie al anului a fost criza energetică declanșată la începutul lunii ianuarie, care a pus presiune simultană pe Chișinău, pe regiunea transnistreană și pe partenerii externi ai Republicii Moldova. Al doilea eveniment-cheie în opinia lui Mihai Isac a fost saltul vizibil pe dosarul european. Primul Summit UE–Moldova la Chișinău, din 4 iulie, a oferit guvernării proeuropene un moment de validare internațională și un mesaj clar de sprijin înainte de alegeri, plus angajamente de cooperare și finanțare, afirmă analistul politic. Totodată, „războiul din Ucraina a continuat să redefinească echilibrul de securitate în Europa Centrală și de Est, menținând Republica Moldova într-o zonă de risc direct, dar și de interes strategic pentru partenerii occidentali”, a menționat expertul în politică externă, Grigore Guzun, citat de Moldova 1.
Portalul anticoruptie.md analizează ce s-a ascuns în spatele celor mai răsunătoare demisii ale anului 2025. Pe lângă resetarea garniturii guvernamentale în urma învestirii Guvernului Munteanu, anul 2025 a adus demisii care nu au fost doar cap de afiș, dar și au provocat discuții în controversă, constată publicația. Anticoruptie.md amintește în context că mai mulți funcționari din fruntea unor instituții „strategice” ale statului au renunțat la fotolii, iar vechea echipă a Procuraturii Anticorupție a făcut un pas în „umbră”, sub presiunea unei eventuale comasări a procuraturilor specializate. După valul de demisii din sistemul judecătoresc în 2024, alți 11 magistrați au renunțat la robă, invocând în special motive personale, deși un factor „catalizator” a fost evaluarea externă, constată sursa citată, amintind că în aceeași situație s-au pomenit și 17 procurori.
Europa Liberă transmite că președinta Maia Sandu a cerut Parlamentului, Ministerului Justiției, Consiliului Superior al Magistraturii și altor autorități responsabile să revizuiască mecanismul de vetting, astfel încât să fie lărgită categoria de judecători care să fie supuși evaluării externe extraordinare. Menită să curețe sistemul de persoane compromise, evaluarea externă a integrității financiare și etice (vetting) a vizat la prima etapă magistrații de la Curtea Supremă de Justiție, iar apoi s-a extins către Curțile de Apel și către judecătorii din instanțele de fond care au deținut sau dețin funcții de conducere, amintește autorul articolului. La o conferință de presă ținută pe 30 de decembrie, Maia Sandu a spus că, în pofida eforturilor din ultimii ani de a curăța și reforma justiția, „există în continuare zone ale sistemului în care actori din justiție continuă să colaboreze cu infractorii și încearcă din răsputeri să păstreze elemente ale sistemului vechi, corupt”, subliniază Europa Liberă.
Blocajul dosarelor de mare corupție și extinderea evaluării externe extraordinare (vetting-ul) rămân principalele vulnerabilități din justiție, fiind și un obstacol major în procesul de aderare. Președintele Centrului de Resurse Juridice din Moldova (CRJM), Ilie Chirtoacă, a declarat pentru Moldova 1 că, pentru a nu compromite sistemul, „filtrul disciplinar” trebuie să fie implementat prin organele de autoadministrare, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) și Consiliul Superior al Procurorilor (CSP). Expertul subliniază că volumul mare de muncă stagnează unele dosare, însă problema nu este lipsa instrumentelor, ci ezitarea în aplicarea pârghiilor disciplinare pentru a sancționa lipsa de viteză.
Șefa statului, Maia Sandu, cere schimbarea urgentă a procedurii de dare în căutare, după fuga unor condamnați, titrează Cotidianul. Publicația notează că președinta solicită Guvernului modificarea cadrului legal în contextul unor cazuri recente în care inculpații au reușit să părăsească teritoriul controlat de autorități înainte de pronunțarea sau punerea în executare a sentinței.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, avertizează că regiunea transnistreană este folosită tot mai des de persoanele condamnate pentru a se eschiva de la ispășirea pedepsei, transmite RFI. ”Procedurile de dare în căutare a persoanei condamnate sunt ineficiente, pentru că presupun termeni care pun în pericol posibilitatea de a localiza persoana și astfel, se pierde șansa ca aceasta să fie adusă în fața justiției să se facă dreptate”, declară șefa statului, care a cerut, totodată, măsuri legislative urgente, inclusiv simplificarea procedurii de dare în căutare a persoanei condamnate, menționează publicația.
Cazărmi rusești din Transnistria, „hotel” pentru fugari – e titlul unei analize semnate de Vitalie Călugăreanu. În articolul publicat de Deutsche Welle, citim că președinta Maia Sandu denunță o cârdășie a unor judecători și procurori cu grupările de crimă organizată și cere evaluarea externă a tuturor justițiarilor care examinează dosare de corupție. Se întâmplă după ce mai mulți demnitari pro-ruși de prim rang, cercetați pentru corupție, au reușit să fugă la Moscova sau în Transnistria cu puțin timp înainte de pronunțarea sentințelor, notează DW. În plus, evaluarea Președinției arată că examinarea unor dosare de mare corupție sunt tergiversate intenționat de către judecători în așteptarea expirării termenului de prescripție, atrage atenția Vitalie Călugăreanu.
TVR Moldova enumeră câteva dintre prioritățile medicinei pentru 2026. Postul de televiziune notează că începând de anul viitor, cetățenii R. Moldova vor putea obține certificatul medical în format electronic, iar dosarele de sănătate vor fi digitalizate. Printre prioritățile enunțate de Ministerul Sănătății pentru 2026, se numără și extinderea serviciilor de diagnosticare și tratament a bolilor oncologice, în special, în spitalele regionale. Emil Ceban, ministrul Sănătății: În anul 2026, statul va investi 45 de milioane de lei pentru achiziția unui accelerator liniar de ultimă generație care va permite tratamente oncologice mai precise. Tot în 2026, se estimează investiții de peste 600 de milioane de lei pentru modernizarea instituțiilor medicale. În ultimii patru ani, sistemul medical a beneficiat de investiții de aproximativ 4 miliarde de lei.
Autostrada Unirii ajunge în Republica Moldova: România începe construcția primilor kilometri – e titlul unui alt articol publicat de TVR Moldova. „Ultimul tronson al Autostrăzii Unirii A8 intră în licitație”, a anunțat marți secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma. Proiectul va beneficia de finanțare din fondurile militare SAFE și, ca element transfrontalier, va implica și construcția a unei bucăți de autostradă și pe teritoriul Republicii Moldova, devenind astfel prima bucată de șosea de mare viteză din țara vecină, scrie HotNews.ro.
Newsmaker relatează că în 2026, în Republica Moldova urmează să fie instalate încă trei colectoare pentru deșeuri plutitoare, ca parte a extinderii unui proiect lansat în 2023 de organizațiile Renașterea Rurală și Eco-TIRAS. Publicația explică cum funcționează sistemul plutitor de colectare a deșeurilor, cât de eficient este și locațiile unde vor fi amplasate noile colectoare. Președintele Renașterea Rurală, Vladimir Ursu, a precizat că, în primul an de funcționare, colectorul a adunat în perimetrul rezervației cultural-naturale „Orheiul Vechi”, aproximativ trei tone de plastic. Ideea de a crea un astfel de sistem de bariere plutitoare i-a venit lui Vladimir Ursu în timpul unei vacanțe în Turcia. „Într-un golf din apropierea portului, deșeuri precum pahare de plastic erau aduse de valuri la mal. Pentru ca acestea să nu ajungă pe plaja privată a hotelului, au fost instalate bariere speciale. Atunci m-am gândit: de ce să nu aplicăm aceeași metodă pentru a colecta deșeurile într-un singur loc, sub acțiunea curentului?”, a povestit Vladimir Ursu pentru Newsmaker.
Iar Ziarul de Gardă amintește că începând cu 1 ianuarie 2026, R. Moldova și Ucraina vor fi primele state candidate la aderarea la Uniunea Europeană care vor deveni membri cu drepturi depline în cadrul spațiului „Roaming ca acasă”. Asta înseamnă că toate tarifele de roaming vor fi eliminate (date, text, apeluri) dintre țările membre UE, plus Norvegia, Islanda și Liechtenstein și R. Moldova, precizează publicația. Cătălina Plinschi, ex-secretara de Stat, spune pentru „Inițiativa Europeană” că, conform estimărilor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării (MDED), cetățenii moldovenii vor economisi mai mult de 180 milioane de euro anual datorită „Roaming ca acasă”.
În prag de Revelion, autoritățile avertizează că focurile de artificii și alte materiale pirotehnice pot provoca traume grave animalelor și pot polua mediul, semnalează TV8. Potrivit unui comunicat al Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, la care face referire postul de televiziune, zgomotele puternice și luminile stridente pot declanșa panică, dezorientare și chiar accidente fatale, atât pentru animalele de companie, cât și pentru fauna sălbatică. ANSA subliniază că animalele au un auz mult mai sensibil decât oamenii, iar exploziile pot provoca pierderi permanente de auz, pot declanșa crize epileptice și atacuri severe de panică. Autoritățile atrag atenția și asupra efectelor asupra mediului: resturile pirotehnice și substanțele chimice eliberate în aer pot contamina aerul, solul și apa.
