„Un copil din Cahul sau Râșcani să aibă aceleași șanse ca unul din capitală” – Guvernul modernizează infrastructura în toată țara
Proiectele de infrastructură pe care le implementează Guvernul Republicii Moldova sunt orientate spre „mobilitatea oamenilor și calitatea vieții în comunitățile lor”, afirmă vicepremierul Vladimir Bolea, ministru al Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, care anunță pentru anul 2026 cheltuieli de aproape două miliarde de lei în inițiative finanțate prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală.
Dezvoltare prin proiecte vizibile și finanțare corectă
Într-un interviu acordat pentru MOLDPRES, Vladimir Bolea a declarat că statul promovează o politică de dezvoltare regională echilibrată, transmițând fiecărei comunități mesajul că „nu este singură”. Ca răspuns la decalajele persistente între resursele disponibile în municipiul Chișinău și cele din regiuni, mai cu seamă din regiunile îndepărtate, finanțarea proiectelor regionale și locale se face prin Fondul Național pentru Dezvoltare Regională și Locală, care în 2025 a avut alocații de 1.93 miliarde lei, cu un grad de valorificare de aproximativ 96%. Pentru anul 2026 sunt planificate aproape 1.94 miliarde lei.
„Instrumentele prin care intervenim sunt variate: „Satul European”pentru mediul rural, „Poli de Creștere” pentru cele șase municipii strategice, Programul pentru Bălți, „Curtea Europeană” pentru revitalizarea curților, „Europa este aproape” pentru modernizarea drumurilor locale, „Servicii de creșe publice” pentru echilibrul între viața profesională și cea personală. În anii 2022–2025, sute de proiecte au schimbat deja realitatea în sate și orașe, iar acest ritm trebuie păstrat”, a subliniat Vladimir Bolea.
Alocarea fondurilor pentru dezvoltare regională și locală se face prin deciziile Consiliului Național de Coordonare a Dezvoltării Regionale și Locale. Toate proiectele sunt selectate prin apeluri publice, iar fiecare decizie este trasabilă într-un sistem informațional care oferă acces egal tuturor autorităților locale, afirmă vicepremierul, având convingerea că „încrederea oamenilor este cel mai important capital pe care îl poate avea o instituție publică”, iar „transparența înseamnă încredere”.
„Agențiile de Dezvoltare Regională și Oficiul Național verifică lucrările în teren, iar în proiectele cu finanțare externă sunt instituite comitete de supraveghere și grupuri de cetățeni activi. Beneficiarii au dreptul și puterea să oprească lucrările dacă acestea nu respectă standardele. Prin acest mecanism, ne asigurăm că dezvoltarea regională și locală înseamnă investiții corecte și vizibile, nu statistici”, a menționat oficialul.
Infrastructura bună creează încredere, încrederea creează economie
Punctând cele mai importante proiecte de infrastructură aflate în implementare, Vladimir Bolea a menționat construcția, reparația și reabilitarea a aproximativ 59.5 km de drumuri raionale și municipale, 493.5 km de drumuri comunale și străzi, precum și 170 km de căi pietonale și platforme de acces către școli, grădinițe, centre medicale și alte instituții – în total 579 de proiecte derulate prin Programul Guvernului „Europa este aproape”, ediția 2025.
„Impactul real al acestor proiecte nu se măsoară doar în kilometri, ci în viețile a peste 1.47 milioane de oameni – locuitorii celor 902 localități și cei peste 3.400 de instituții publice care vor beneficia direct”, a spus ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, precizând că 25 dintre aceste proiecte sunt deja finalizate.
Prin Programul „Curtea Europeană”, 469 de curți din municipiul Chișinău urmează să fie modernizate, iar în 57 dintre acestea lucrările au și început. Programul Național „Satul European”, ediția a II-a, ajunge în 804 localități, prin proiecte de apeduct, canalizare, iluminat public și eficiență energetică, „astfel încât un sat și un oraș să nu mai fie două lumi paralele”.
„Toate aceste investiții în infrastructură susțin și economia locală, fac locurile mai predictibile pentru antreprenori și mai atractive pentru investiții. Infrastructura bună creează încredere, iar încrederea creează economie”, a notat vicepremierul.
Autoritățile investesc în orașele care pot deveni poli de dezvoltare pentru regiuni întregi. Există programe naționale dedicate pentru orașele Edineț, Soroca, Orhei, Ungheni, Cahul și Comrat, precum și un program special dedicat municipiului Bălți, care poate și trebuie să devină un centru economic regional.
Sprijinul partenerilor dictează viteza cu care putem construi
Pentru o țară cu nevoi mari și resurse bugetare limitate, cum este Republica Moldova, fondurile europene și sprijinul partenerilor internaționali sunt mai mult decât bani, spune Vladimir Bolea, „sunt viteza cu care putem construi”.
Fondurile externe în domeniul apei și sanitației însumează aproximativ 162 de milioane de euro. Pe lângă condițiile dure de accesare, vicepremierul menționează că cele mai mari provocări țin de lipsa ofertelor conforme și, uneori, de capacitatea administrativă insuficientă a autorităților publice locale.
„Pentru a schimba acest lucru, ne aliniem la standardele europene inclusiv prin implementarea recomandărilor Comisiei Europene în Capitolul 22 – Politica regională și coordonarea instrumentelor structurale, pe care Ministerul îl coordonează în cadrul negocierilor de aderare”, a spus Vladimir Bolea.
În încheiere, vicepremierul a declarat că își dorește „o Moldovă în care un copil din Cahul sau Râșcani să aibă același acces la apă potabilă și aceleași șanse ca un copil din capitală, o Moldovă în care drumul până la școală să fie sigur, unde părinții să ajungă acasă mai devreme, nu mai târziu, și o țară în care oamenii nu sunt obligați să plece pentru că infrastructura îi împinge să o facă”.
Potrivit oficialului, dezvoltarea rețelei de apă și a canalizării, modernizarea drumurilor și cadrul de politici publice vor integra Republica Moldova în standardele europene și vor crea o viață de zi cu zi mai demnă și mai sănătoasă pentru oameni.
CITIȚI ȘI:
