Revista presei internaționale | Maduro pledează nevinovat în fața judecătorilor americani; Summit crucial la Paris pentru soluțiile de pace în Ucraina
Presa internațională comentează evoluțiile recente din Venezuela și implicațiile lor globale, după capturarea fostului președinte Nicolas Maduro. Mai multe publicații străine își îndreaptă atenția către summitul „Coaliției voluntarilor” de la Paris, unde liderii internaționali vor discuta sprijinul pentru Ucraina, securitatea regională și garanțiile de pace.
Fostul președinte al Venezuelei, Nicolas Maduro, și soția sa au comparut pe 5 ianuarie în fața unui judecător federal din New York, fiind acuzați de trafic de droguri și alte infracțiuni, relatează The New York Times. Potrivit ziarului, la prima apariție în instanță, Maduro a pledat nevinovat, declarând că se consideră prizonier de război după ce a fost capturat în locuința sa din Caracas în urma unei operațiuni militare americane. Maduro respinge toate capetele de acuzare, invocând capturarea sa ilegală și imunitatea politică pe care o are ca fost șef de stat, remarcă The New York Times. Publicația subliniază că următoarea audiere va avea loc pe 17 martie.
Uniunea Europeană evită să ofere o evaluare clară a situației din Venezuela, de teamă de a nu-l irita pe președintele SUA, Donald Trump, și de a nu pierde sprijinul american în domeniul securității, scrie Financial Times. Publicația amintește că poziția liderilor europeni a fost marcată de ambiguitate, majoritatea lor evitând să condamne explicit operațiunea militară americană și limitându-se la apeluri generale privind respectarea dreptului internațional. Potrivit Financial Times, reacția UE a ridicat serioase dileme juridice și morale, întrucât blocul comunitar evită să califice acțiunea drept o încălcare a suveranității și a dreptului internațional. Ziarul avertizează că această reținere subminează credibilitatea UE în apărarea ordinii internaționale și ar putea încuraja acțiuni similare din partea altor state.
În același context, Politico scrie că operațiunea militară americană în care a fost capturat fostul lider al Venezuelei a stârnit îngrijorare în rândul liderilor europeni, care se tem că insula daneză Groenlanda ar putea deveni următoarea țintă. Publicația amintește în acest context că liderul de la Casa Albă, Donald Trump, a declarat deschis că SUA „au nevoie de Groenlanda” din motive de securitate națională, invocând prezența navelor rusești și chineze în zonă. Tensiunile au crescut după ce Katie Miller, soția consilierului de la Casa Albă Stephen Miller, a publicat pe rețelele sociale o hartă a Groenlandei acoperită de steagul american, însoțită de mesajul «În curând», remarcă Politico. Autoritățile daneze și groenlandeze au subliniat ferm că insula nu este de vânzare și nu poate fi anexată. Totuși, experții citați de Politico sunt de părere că Washingtonul ar putea încerca să organizeze, în perioada următoare, mai degrabă o amplă campanie de influență politică decât o intervenție militară.
Bild scoate la iveală și îngrijorările care persistă la Moscova după capturarea lui Maduro. Analiștii ruși citați de tabloidul german avertizează că înlăturarea liderului venezuelean ar putea duce la scăderea prețurilor la petrol, care va afecta serios economia Rusiei. Aceiași experți estimează că rezervele uriașe de petrol ale Venezuelei ar putea fi exploatate de companii americane, ceea ce ar putea crește oferta pe piața mondială și reduce prețurile, care au scăzut deja mai mult decât prognoza Ministerului rus de Finanțe pentru 2026. Bild subliniază că veniturile din petrol reprezintă sursa principală de finanțare a războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei și că un declin suplimentar ar adânci deficitul bugetar. În același context, tabloidul german îl citează pe oligarhul rus Oleg Deripaska, potrivit căruia menținerea prețului la petrol sub 50 de dolari pe baril ar forța Kremlinul să reducă semnificativ cheltuielile, să vândă active de stat sau să majoreze taxele pentru sectorul privat.
Azi, la Paris, e programat un summit al așa-numitei „Coaliții a voluntarilor”, dedicat sprijinului pentru Ucraina, relatează Reuters. Agenția de presă precizează că această alianță e condusă de Franța și Marea Britanie, reunind peste 30 de state care oferă cel mai puternic sprijin Kievului. Sursele agenției Reuters susțin că, la summit-ul de azi, ministrul de externe al Turciei, Hakan Fidan, va sublinia „prioritatea strategică” a menținerii securității în Marea Neagră și va reafirma poziția țării sale privind necesitatea unor pași „orientați spre rezultate” pentru încheierea războiului. Reuters notează că discuțiile programate azi, la Paris, se vor concentra asupra elementelor planului american de pace, a garanțiilor de securitate pentru Ucraina și a rolului pe care l-ar putea juca așa-numita „Coaliție a voluntarilor”.
Liderii europeni și oficialii americani încearcă să finalizeze un acord privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, care ar putea include prezența trupelor americane pe teritoriul țării pentru a asigura stabilitatea unui eventual acord de pace, scrie Bloomberg. Potrivit agenției de presă, negocierile de marți de la Paris se vor concentra pe integrarea propunerilor recente ale Washingtonului cu planurile dezvoltate de „Coaliția voluntarilor”. Întâlnirea, condusă de președintele francez Emmanuel Macron, va reuni reprezentanți ai SUA, lideri europeni și oficiali NATO, inclusiv ai comandamentului suprem al forțelor aliate în Europa, notează Bloomberg. Statele europene discută și despre desfășurarea unor „forțe de securitate” multinaționale, cu armata ucraineană la conducerea apărării pe front, detaliază agenția americană de presă. Sursele Bloomberg menționează că SUA sunt dispuse să sprijine monitorizarea încetării focului prin informații de intelligence, drone și sateliți, iar oficialii europeni apreciază propunerile ca un pas pozitiv către un posibil mecanism de protecție american. Totuși, rămâne neclar dacă președintele rus Vladimir Putin va accepta aceste propuneri, remarcă Bloomberg. Un diplomat occidental intervievat de agenția de presă dezvăluie că aliații Ucrainei vor cere totodată ca Rusia să participe la aplicarea și supravegherea acordului de securitate convenit cu Statele Unite ale Americii.
Fostul oficial CIA Ralph Goff a declarat, citat de Unian, că președintele SUA Donald Trump se va ține de cuvânt dacă va promite public garanții de securitate pentru Ucraina. Totuși, el a subliniat că realizarea acestora depinde nu doar de poziția SUA, ci și de condițiile pe care ar fi dispusă să le accepte Rusia. Goff consideră nerealist refuzul total al Kremlinului față de garanțiile occidentale de securitate pentru Ucraina, amintind că secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat că un acord de pace este posibil doar prin concesii reciproce între Kiev și Moscova. Unian precizează că, azi, la Paris, are loc o reuniune a aliaților Ucrainei pentru a coordona contribuția fiecărei țări la sistemul de descurajare a Rusiei și a oferi Kievului angajamente clare.
The Times comentează protestele din Iran față de creșterea prețurilor și criza economică din țară. Ziarul britanic amintește că manifestațiile de stradă au izbucnit pe 28 decembrie 2025, cu greva comercianților din Teheran, și au continuat duminică, extinzându-se la peste 78 de orașe și 222 de localități, cu revendicări economice și politice, inclusiv cererea de schimbare a regimului. Conform organizațiilor pentru drepturile omului la care face referire The Times, de la declanșarea protestelor cel puțin 12 persoane au fost ucise și aproape 1.000 arestate, inclusiv copii, forțele de securitate folosind focuri de armă și gaze lacrimogene împotriva demonstranților. Potrivit surselor publicației, liderul suprem Ali Khamenei chiar ar avea un plan să fugă în Rusia dacă forțele de securitate nu-l sprijină în fața protestatarilor, despre care a spus că trebuie „puși la punct”. Economia Iranului este grav afectată de sancțiuni occidentale, iar rialul (n.r., moneda națională) s-a prăbușit cu 56% în șase luni, ducând la o creștere medie de 72% a prețurilor alimentelor, constată The Times.
BBC explică principalele cauze ale crizei economice din Iran, care au provocat proteste în masă. Sancțiunile internaționale au afectat grav economia țării, dar corupția în rândul oficialilor a amplificat criza, constată serviciul britanic de presă. Primăvara trecută, războiul de 12 zile cu Israelul și atacurile americane asupra infrastructurii nucleare și militare iraniene au slăbit semnificativ potențialul strategic al țării, subliniază BBC. În plus, jurnaliștii aceluiași serviciu de presă remarcă pierderea unor aliați regionali ai Iranului, precum Siria, dar și presiunile externe, inclusiv recenta operațiune militară a SUA în Venezuela, care au redus influența și capacitatea regimului de la Teheran de a obține venituri din petrol. În acest context, liderul suprem Ali Khamenei se confruntă cu unul dintre cele mai instabile momente ale conducerii sale, după decenii de planificare strategică și investiții în programul nuclear și aliați regionali, observă jurnaliștii BBC. Potrivit acestora, argumentele privind securitatea și progresul tehnologic, invocate pentru aceste cheltuieli, par tot mai puțin convingătoare pe fondul presiunii interne și externe. Deși protestele recente se răspândesc rapid, ele nu au atins încă amploarea și intensitatea demonstrațiilor din 2022, cunoscute ca „Mișcarea Mahsa” sau „Femeie, viață, libertate”, conchide BBC.
