România, tot mai aproape de un Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră. CE confirmă sprijinul
Comisia Europeană sprijină ideea creării unui Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră, cu sediul în România. Anunțul a fost făcut, pe 6 ianuarie, de europarlamentarul român Victor Negrescu, vicepreședinte al Parlamentului European, după ce a primit un răspuns oficial de la președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, la scrisoarea inițiată de mai mulți eurodeputați proeuropeni care susțin acest proiect strategic.
Într-o postare publicată pe rețelele de socializare, Victor Negrescu a subliniat că inițiativa reprezintă „un pas concret pentru securitatea Mării Negre și pentru România”, într-un context geopolitic extrem de tensionat, marcat de războiul de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei.
Potrivit vicepreședintelui Parlamentului European, mesajul Comisiei Europene este unul clar: Hub-ul European de Securitate Maritimă poate fi creat, iar Executivul comunitar susține acest demers. Totodată, Comisia precizează că decizia finală aparține statelor membre riverane Mării Negre, însă România are toate argumentele necesare pentru a găzdui acest centru strategic.
„Pentru România, acest proiect reprezintă o oportunitate strategică majoră: consolidarea rolului nostru regional, atragerea de expertiză, investiții și capacități europene pe teritoriul național, precum și un mesaj clar că România nu este la periferia deciziilor europene, ci în centrul lor”, a transmis Victor Negrescu.
Răspunsul Ursulei von der Leyen
În răspunsul său, Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene (CE), mulțumește eurodeputaților pentru inițiativa privind înființarea Hubului de Securitate Maritimă la Marea Neagră, proiect prevăzut în Abordarea Strategică a Uniunii Europene pentru regiunea Mării Negre, adoptată pe 28 mai 2025.
„Am luat atent act de argumentele care susțin găzduirea Hubului de Securitate Maritimă în România. Aceasta este o decizie care urmează să fie luată de statele membre ale Uniunii Europene. Vă pot asigura că CE este pregătită să sprijine o decizie a statelor riverane, inclusiv a României”, se arată în document.
Potrivit Comisiei, Hub-ul de Securitate Maritimă la Marea Neagră ar urma să contribuie la consolidarea securității și siguranței maritime, la monitorizarea și protejarea infrastructurii maritime critice și la dezvoltarea capabilităților maritime ale statelor membre și ale partenerilor din regiune.
De ce România?
Sprijinul Comisiei Europene reprezintă o reconfirmare a rolului strategic al României pe flancul estic al Uniunii Europene și al NATO, afirmă expertul în spațiul Mării Negre, Mihai Isac.
„Este o recunoaștere la nivel european a capacității României de a gestiona situații care amenință securitatea blocului comunitar și o reconfirmare a expertizei pe care România o aduce în domeniul securității regionale”, a afirmat Mihai Isac.
Potrivit acestuia, România este mai bine poziționată decât alte state riverane Mării Negre datorită experienței sale în operațiuni navale, demonstrate inclusiv în contextul războiului ruso-ucrainean, prin implicarea în operațiuni de deminare și în asigurarea securității convoaielor maritime.
În plus, România a realizat în ultimii ani investiții de miliarde de euro în sisteme moderne de armament, aviație militară și flotă navală.
„'Dobrogea' a devenit, practic, un portavion nescufundabil al Uniunii Europene și al NATO, ca răspuns la militarizarea Crimeii de către Federația Rusă după anexarea ilegală din 2014”, a subliniat expertul.
Deși Turcia are o prezență militară semnificativă în regiune, aceasta nu este stat membru al Uniunii Europene, ceea ce face ca România să fie cea mai logică alegere pentru găzduirea unui astfel de centru european, a precizat Mihai Isac.
Rolul hub-ului în contextul războiului din Ucraina
Mihai Isac susține că un Hub European de Securitate Maritimă la Marea Neagră ar avea un rol esențial în asigurarea securității transportului maritim comercial, în combaterea amenințărilor asimetrice, precum traficul de droguri și de persoane, și în monitorizarea activităților militare și hibride ale Federației Ruse.
„Este și un semnal politic puternic: Uniunea Europeană transmite că este prezentă în regiune și că nu intenționează să se retragă. În perspectiva negocierilor de pace pentru Ucraina, consolidarea arhitecturii de securitate la Marea Neagră devine indispensabilă”, a punctat expertul.
Impactul asupra R. Moldova: securitate și beneficii economice
Un capitol important al discuției vizează și Republica Moldova. Potrivit lui Mihai Isac, securitatea acesteia ar fi influențată pozitiv de deschiderea unui astfel de hub în România.
Deși nu este percepută ca un stat maritim, Republica Moldova are ieșire la Marea Neagră prin portul Giurgiulești și Dunărea Maritimă: „Orice decizie care consolidează securitatea regională aduce beneficii directe Republicii Moldova”.
Concret, o securitate maritimă sporită ar putea duce la scăderea costurilor de asigurare pentru transportul naval și, implicit, la prețuri mai mici pentru mărfuri. Înainte de 2022, o mare parte din exporturile și importurile Republicii Moldova tranzitau porturile din România și Ucraina, a adăugat Mihai Isac.
Sub umbrela de securitate oferită de Uniunea Europeană, Republica Moldova ar putea dezvolta noi relații comerciale prin transport naval și și-ar putea consolida infrastructura portuară. Chiar dacă portul Giurgiulești nu poate concura cu mari hub-uri regionale precum Constanța sau Odesa, acesta poate contribui semnificativ la dezvoltarea economică a sudului Republicii Moldova, în contextul integrării europene.
România, factor de stabilitate regională
Prin acest demers, România se profilează nu doar ca un pilon al securității europene la Marea Neagră, ci și ca un factor de stabilitate regională cu efecte directe asupra statelor vecine, consideră Mihai Isac.
La rândul său, Comisia Europeană plasează acest demers într-un context mai larg al noilor inițiative de securitate și apărare ale Uniunii, dezvoltate ca răspuns la agresiunea Federației Ruse împotriva Ucrainei. Printre acestea se numără Cartea Albă privind Apărarea, noul instrument SAFE, strategia privind nivelul de pregătire al Uniunii Europene, planul de acțiune privind securitatea cablurilor, Pactul European privind Oceanele, strategia de securitate a UE (ProtectEU) și foaia de parcurs privind pregătirea în domeniul apărării.
Toate aceste inițiative, potrivit Executivului european, pun un accent sporit pe conștientizarea, pregătirea, reziliența, securitatea și apărarea blocului comunitar.
CITIȚI ȘI:
