„Cea mai reușită lucrare încă n-am făcut-o” – povestea unui meșter care cioplește timpul
Într-o lume tot mai grăbită și mecanizată, unde tehnologia domină aproape fiecare gest, meșteșugul tradițional rămâne un spațiu al răbdării, al liniștii și al sensului. La emisiunea „Zi de Zi”, meșterul popular Grigore Posternac a vorbit despre pasiunea care îi însoțește viața de peste patru decenii: prelucrarea artistică a lemnului, făcută exclusiv cu mâinile sale.
Membru al Uniunea Meșterilor Populari din Moldova, Grigore Posternac transformă lemnul brut – buturugi, crengi, crenguțe – în obiecte cu suflet, fiecare diferit, fiecare purtând amprenta momentului în care a fost creat.
„Nu folosesc scândură, nu folosesc mașini la prelucrare, numai manual. Fiecare lucrare este individuală, două identice nu”, spune meșterul, cu simplitatea omului care lasă faptele să vorbească.
Din lemnul folosit aproape fără deșeuri, iau naștere vaze, suporturi pentru pixuri, suporturi pentru sticle de vin, suveniruri mici, chiar și pixuri sau fluierașe.
„Din buturugă, din tulpină, fac vaze mai mari. Din crengi mai subțiri – suporturi pentru creioane și pixuri. Crenguțele subțiri ca degetul devin pixuri, creioane, fluierașe”, explică el, descriind un proces în care nimic nu se pierde.
Pasiunea pentru lemn nu a fost moștenită, ci descoperită. „Nu erau meșteri în familie. Așa mi-a plăcut lemnul. Ca toți băieții, cu cuțitașul și crenguța… nici nu știm ce facem. Așa a început”, își amintește Grigore Posternac.
Primele lucrări mai serioase le-a realizat în anii ’80, iar experiența acumulată de atunci se simte în fiecare gest. O singură lucrare poate însemna o zi de muncă și zeci de ani de învățare.
„Vaza asta – o zi de lucru și 30 de ani de experiență. Când știi tehnologia, cum merge fibra, cum să tai ca să nu te tai… Dacă te-ai tăiat, două-trei zile nu mai lucrezi”, spune meșterul cu realismul celui trecut prin toate.
Accidentele nu lipsesc, dar nici nu descurajează. „Toți meșterii au degetele mușcate”, spune el zâmbind. Iar întrebarea dacă acest lucru l-a oprit vreodată are un răspuns clar:
„Dacă faci un lucru care îți place și care aduce bucurie oamenilor, nu te oprești. Mergi înainte. Și fiecare lucrare trebuie să fie mai bună. Cea mai reușită lucrare? Încă n-am făcut-o”.
Pe lângă munca de atelier, Grigore Posternac este și pedagog. Predă la Artico și, din 1983, lucrează și într-o școală auxiliară din Chișinău. Observă diferențe mari între generații.
„Copiii de atunci lucrau non-stop. Azi nu mai au același apetit pentru lucrul cu mâna. Mai mult telefoane. Meseria în mână nu se dă. Omul iese din școală și nu știe să facă nimic cu mâna”, spune cu îngrijorare.
Iar despre noile ocupații digitale e tranșant: „Asta nu-i meserie. Cu asta nu câștigi bucata de pâine”.
Pentru el, meșteșugul este o formă de siguranță în viață. „Bunelul meu mi-a spus: e bine să fii profesor, dar trebuie să ai o meserie în mână. Asta te salvează în orice situație, cu orice guvernare, cu orice schimbări”.
Lucrează mai ales cu esențe moi – tei, salcie, plop – ușor de cioplit, respectând o tehnologie clară. Iarna, pregătește lemnul. Vara, creează și merge la târguri.
„Iarna, se face semifabricatul, când lemnul are mai puțină umiditate. Există o tehnologie care trebuie respectată”, subliniază el.
Starea sufletească contează la fel de mult ca îndemânarea.
„Aici e operă de artă. Trebuie să fie și muza. Când auzi zilnic despre război, nu prea îți vine să faci frumos”, mărturisește meșterul.
Cu toate acestea, lucrările sale sunt căutate și ajung departe. „Vindem mai mult la târguri și expoziții. Am lucrări în Canada, în toată Europa. Cel mai departe – în Noua Zeelandă, am două linguri”, spune cu o mândrie calmă.
Despre viitorul acestui meșteșug, Grigore Posternac rămâne realist: „Nu trebuie să avem un milion de cioplitori în lemn. Dar trebuie găsiți oamenii care sunt pentru lucrul ăsta”.
Autor: Natalia Mogîldea
CITIȚI ȘI:
- Meșteri populari, artiști și vizitatori de rând au venit la Ziua Naționala a Portului Popular în cele mai frumoase haine tradiționale
- Meșteri populari din R. Moldova și România s-au reunit la un festival în centrul capitalei
- Târgul meșterilor populari din centrul capitalei a atras sute de vizitatori
