Crăciunul, în perioada sovietică | Istoric: „Copiii colindau pe ascuns, erau pedepsiți”
Sărbătorile de iarnă aduc cu ele nu doar bucuria Nașterii Domnului, ci și un patrimoniu bogat de tradiții populare, transmise din generație în generație. Crăciunul rămâne o sărbătoare a credinței și a identității culturale. Cum au evoluat tradițiile de-a lungul anilor și cum putem să le păstrăm, ne-a spus istoricul Mariana Cocieru.
Sărbătorile de iarnă sunt însoțite de un fel de magie, care ne prinde atât pe maturi, cât pe copii.
„Până la era creștinismului, evident că au existat alte zeități, era politeism, până atunci popoarele credeau în niște totemuri, cum era capra, de asta și jucăm capra, în urs, adică în animalele care erau răspândite pe teritoriul acestor popoare. Noi cunoaștem partea laică, fără personajele biblice, acolo unde vorbim despre agricultură, ne dorim să fim sănătoși ca merii, ca perii, în mijlocul primăverii. Trebuie să recunoaștem că aceste sărbători și urările nu ne vorbesc parcă despre sfârșitul anului când e frig, sunt legate de roadă, de agricultură. Și acum, deja după instituirea creștinismului, avem colindele religioase, unde este invocată nemijlocit scena Nașterii Mântuitorului. Avem cântecele de stea, care nu au fost. Această stea este un simbol care a apărut pe cer și a vestit Nașterea Mântuitorului”, a spus Mariana Cocieru.
Fiind întrebată cum se explică perioada de post, de ce se ține post, istoricul a menționat: „„Anume pentru a sărbători Nașterea Mântuitorului a fost instituită perioada de post, începând cu 28 noiembrie, așa cum e la noi, care ține până la Crăciunul pe vechi. Această perioadă presupune o purificare spirituală și fizică a oamenilor, oamenii o țin într-adevăr cu strictețe pentru a întâlni Nașterea Mântuitorului cu trupul și sufletul curat”, a spus Mariana Cocieru.
Au fost perioade când Crăciunul nu a fost sărbătorit: „A fost interzis, dacă vorbim de perioada mai recentă, în secolul 20, odată cu instituirea regimului sovietic și pentru a combate credințele necorecte, ei erau ateiști și evident că erau interzise. Dar oricum oamenii mergeau cu colinda pe ascuns, chiar dacă undeva erau pedepsiți, în special dacă erau copii de profesori sau copiii unor capi ai localității, deci într-adevăr erau pedepsiți. Oamenii oricum au rămas să-și păstreze tradițiile, deci nu au dispărut. Chiar dacă erau atenuate, acum, când am observat revirimentul tuturor tradițiilor, am văzut că aceste colinde care poate erau undeva ascunse în subconștientul oamenilor au reapărut. De aceea, avem o diversitate și o bogăție”, a subliniat Mariana Cocieru.
„În fiecare dintre noi trăiește, este o parte care vrea să facă bine oamenilor și atunci când acest Moș Crăciun trăiește și prin noi, atât timp cât îl vom avea în sufletele noastre - va fi această sărbătoare a Crăciunului”, a menționat istoricul.
Creștinii ortodocși sărbătoresc Crăciunul pe stil vechi pe 7 ianuarie, conform calendarului iulian. Această sărbătoare este una dintre cele mai importante din viața religioasă și familială. În unele localități din Republica Moldova, Crăciunul este marcat și pe stil nou, pe 25 decembrie, după calendarul gregorian.
Precizăm că 7 și 8 ianuarie sunt declarate prin lege zile nelucrătoare.
CITIȚI ȘI:
Conducerea țării a adresat mesaje de felicitare de Crăciun: „Pace în suflet și oameni dragi aproape”
Unii creștini ortodocși și-au început sărbătoarea la slujba dedicată Nașterii lui Iisus
Colinde cântate de artiști cunoscuți au încălzit inimi în centrul capitalei
Ajunul Crăciunului, marcat cu bucate de post și colindători la Comrat
