Corespondență Dan Alexe | Zi decisivă pentru acordul UE-Mercosur… cu țările din „emisfera lui Trump”
Europa nu importă carne din SUA, deoarece este tratată cu hormoni de creștere, interziși în UE, în vreme ce puii crescuți industrial sunt spălați cu clor în SUA, procedeu de asemenea interzis pe vechiul continent. Cei 27 se pregătesc însă să semneze un acord comercial cu țările Americii de Sud (fără Venezuela) care, cum o tot strigă agricultorii care protestează, ar putea duce tocmai la importarea unor asemenea produse de calitate îndoielnică.
Joi dimineață, 8 ianuarie, zeci de tractoare aparținând fermierilor din sindicatele agricole franceze au defilat în centrul Parisului pentru a protesta împotriva acordului comercial Mercosur, pe care UE dorește să-l semneze, după ce va fi renegociat începând de astăzi și în acest weekend.
Agricultorii au reușit să-și instaleze pancartele anti-Mercosur până la Turnul Eiffel și Arcul de Triumf. În paralel cu nemulțumirea continuă a agricultorilor din multe țări, UE va dezbate așadar vineri, 9 ianuarie, la Bruxelles, aprobarea acestui acord comercial Mercosur, încheiat teoretic încă din decembrie.
Participarea Italiei și Franței se va dovedi decisivă în încheierea acestui mega-acord comercial cu America Latină, care are nu doar o dimensiune agricolă, dar și una care privește mai ales industria. Asta, cu toate că Franța a avertizat deja că va refuza să semneze, date fiind protestele fermierilor de acasă. Dar dacă ambasadorii la Bruxelles ai celor 27 de state membre dau undă verde acordului, Ursula von der Leyen ar putea zbura în Paraguay pentru a finaliza negocierile chiar în acest weekend și pentru a semna luni, 12 ianuarie.
În cazul unui acord economic de această natură, cum este acordul Mercosur, nu este nevoie de unanimitatea statelor membre; în schimb, pentru a-i opri sau amâna semnarea este nevoie de o minoritate de blocaj, pe care Parisul reușise să o adune (Polonia, Ungaria și Irlanda s-au opus, de asemenea, acordului, iar până zilele trecute li se alăturase și Italia).
După ce a obținut însă unele concesii, Italia Giorgiei Meloni a trecut de partea majorității, așa încât acea minoritate de blocaj nu mai există, deoarece aceasta necesită fie 13 din 27 de țări, fie state care reprezintă peste 35% din populația europeană. Așa încât, vineri, 9 ianuarie, reprezentanții permanenți (ambasadorii) ai statelor membre se vor reuni pentru a lansa o procedură scrisă, care se va încheia duminică dimineață. Dacă se atinge o majoritate calificată (55% dintre state, reprezentând 65% din populația europeană), Ursula von der Leyen va putea pleca spre Paraguay pentru a semna, în numele Europei, acordul agricol cu țările Americii de Sud – altfel zis, cele pe care Donald Trump le consideră ca făcând parte din „emisfera de influență” a SUA.
Protestele agricultorilor europeni, cum s-a întâmplat iarăși joi, 8 ianuarie, la Paris, au o bază reală. Un exemplu: hormonii folosiți pe animale în America de Nord și de Sud sunt interziși în Europa. Proiectul de acord ar putea, însă, autoriza importul în Europa a 90–100.000 de tone de carne și 60.000 de tone de orez pe an.
Acest acord comercial, menit să pună bazele liberului schimb între UE și țările Americii de Sud, a devenit ținta protestelor majorității agricultorilor europeni în ultimii ani, care se tem că acordul va dăuna profund agriculturii europene, permițând inundarea piețelor de produse ieftine, substandard, în vreme ce producătorii europeni sunt striviți de regulamente constrângătoare.
Dar standardele agricole, de mediu sau sociale nu sunt aceleași. Antibioticele care grăbesc creșterea și anumite îngrășăminte de origine animală sunt autorizate în America de Sud. O denaturare a concurenței care ar avea inevitabil un impact asupra producției agricole europene. Carnea de vită, păsările de curte, porumbul și zahărul sunt în principal afectate, iar fermierii care manifestă mizează și pe spaimele publicului, ale populației, că în curând am putea mânca biftecuri îngrășate cu hormoni din Argentina. Sigur, un acord agricol nu sună foarte interesant, dar ar trebui să ne atragă atenția, căci este vorba de ce vom avea în farfurie.
Deja, Emmanuel Macron a anunțat că Franța nu va semna. Dar partenerii Franței nu mai înțeleg acest lucru: într-adevăr, agricultura este, în cele din urmă, doar o mică parte a unui acord UE–Mercosur care privește în primul rând produsele industriale și își propune mai presus de toate să riposteze la războiul comercial lansat de Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, prin găsirea de noi piețe în afara Statelor Unite.
Ce este Mercosur
Mercosur este un acord de liber schimb creat în 1991 de Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay, la care a aderat în 2012 și Venezuela (suspendată de atunci) și, în 2023, Bolivia. Acesta prevede libera circulație a mărfurilor, serviciilor și cetățenilor. Alte țări din America Latină sunt asociate cu Mercosur (Chile, Columbia, Peru și Ecuador).
Întrebarea este: de ce vrea Europa să încheie o înțelegere comercială cu aceste țări? Proiectul de acord acoperă între 40 și 45 de miliarde de euro în importuri și exporturi. El prevede o reducere semnificativă a barierelor tarifare. Companiile europene ar putea beneficia de o mai mare deschidere a piețelor publice în țările Mercosur și ar putea exporta produse și servicii industriale (industrie auto, chimică, produse farmaceutice, textile etc.). În schimb, țările Mercosur ar trebui să poată exporta produse agricole și alimentare în Europa.
Acesta este motivul pentru care acest proiect este adesea prezentat ca un acord numit „carne pentru mașini”.
