Revista presei internaționale | Rusia răspunde la capturarea petrolierului său de către SUA cu atacuri aeriene masive asupra Ucrainei
Presa internațională este dominată de relatările despre atacurile aeriene masive lansate de Rusia asupra Ucrainei noaptea trecută. În paralel, publicațiile străine analizează blocajul tot mai evident al eforturilor diplomatice de pace, pe fondul respingerii de către Moscova a garanțiilor de securitate și al tensiunilor dintre Europa și administrația de la Washington. Alte teme majore urmărite de presa internațională vizează disputa legată de Groenlanda și evoluția protestelor din Iran, unde regimul a recurs la oprirea internetului pentru a împiedica mobilizarea populației.
În noaptea de 9 ianuarie, armata rusă a lansat un atac masiv asupra Ucrainei, folosind rachete și drone, relatează BBC. Potrivit serviciului de presă, Ministerul rus al Apărării a susținut că a folosit racheta balistică „Oreshnik” ca răspuns la o presupusă tentativă a Ucrainei de a ataca reședința președintelui rus, afirmație respinsă de Kiev și infirmată și de CIA, amintește BBC. Analiștii citați de serviciul britanic de presă notează că Moscova ar fi putut invoca și alte pretexte, inclusiv capturarea unui petrolier rusesc de către paza de coastă americană. Deși racheta „Oreshnik” nu a transportat focoase nucleare, ea face parte din sistemul de descurajare nucleară al Rusiei și este considerată un semnal adresat Occidentului, consideră aceiași experți. BBC scrie că atacul a inclus 36 de rachete și 242 de drone, principalul obiectiv fiind regiunea Kievului, unde s-au înregistrat cel puțin patru morți și 24 de răniți. Ucraina a cerut reuniuni de urgență ale Consiliului de Securitate al ONU și ale Consiliului Ucraina–NATO, menționează aceeași sursă.
Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să pună capăt războiului, constată The Moscow Times, după ce Moscova a respins planul de desfășurare a unor forțe europene de menținere a păcii în Ucraina. Publicația face referire la o declarație a ministrului rus de externe Serghei Lavrov, care a avertizat că orice trupe occidentale trimise în Ucraina vor fi considerate ținte legitime pentru Rusia. The Moscow Times precizează că reacția Moscovei survine la două zile după ce Franța și Marea Britanie s-au angajat marți, la summitul aliaților occidentali desfășurat la Paris, să trimită trupe în Ucraina pentru garantarea păcii după încheierea luptelor. Președintele SUA, Donald Trump, încearcă, între timp, să obțină un acord de pace prin discuții separate cu liderii Ucrainei și Rusiei, însă reacția Moscovei arată că perspectivele unei soluții de pace devin din ce în ce mai mici, concluzionează The Moscow Times.
Emisarii Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, s-au întâlnit miercuri la Paris nu doar cu liderii europeni, ci și cu trimisul special al Kremlinului, Kirill Dmitriev, pentru a discuta planul american de pace pentru Ucraina, dezvăluie Axios. Potrivit publicației, întâlnirea a avut loc după ce Witkoff și Kushner au purtat negocieri de două zile cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, și cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei. După ce Ucraina a acceptat aproape toate elementele planului, Casa Albă era în așteptarea reacției oficiale a Rusiei, care a respins, în cele din urmă, prin vocea ministrului său de externe, orice garanții de securitate prin desfășurarea trupelor unor țări ale NATO pe teritoriul Ucrainei, remarcă Axios.
În paralel cu procesul complicat privind găsirea unor soluții de pace în Ucraina, agențiile internaționale de presă remarcă tensiunile crescânde în relațiile dintre Europa și administrația de la Washington. Mai multe publicații, între care Politico, scot în prim-plan criticile președintelui Franței, Emmanuel Macron, adresate administrației Trump pentru ignorarea ordinii globale bazate pe reguli și pentru amenințările privind anexarea insulei daneze Groenlanda. Deși a apreciat eforturile diplomatice ale Washingtonului pentru încetarea războiului din Ucraina, Macron a acuzat SUA de încălcarea regulilor comerciale și a unor aspecte ale securității și a avertizat asupra tentației marilor puteri de a împărți lumea în sfere de influență, subliniază Politico. Macron a reiterat, citat de aceeași publicație, că Europa trebuie să își apere interesele și să reducă dependența de SUA și China, inclusiv prin politici comerciale și protecționiste mai solide.
Oficiali americani au discutat posibilitatea unor plăți directe către locuitorii Groenlandei pentru a-i convinge să se desprindă de Danemarca și, eventual, să se alăture Statelor Unite, relatează Reuters. Potrivit surselor agenției de presă, sumele analizate variază între 10.000 și 100.000 de dolari de persoană, deși detaliile privind logistica nu sunt încă stabilite. Reuters notează că această idee este văzută ca o modalitate prin care SUA ar putea încerca să „cumpere” insula, în pofida poziției ferme a autorităților din Danemarca și Groenlanda, care resping orice astfel de scenariu. Discuțiile privind plățile unice nu sunt noi, însă, în ultimele zile, ele au devenit mai serioase, fiind luată în calcul varianta maximă de 100.000 de dolari per persoană, remarcă aceeași agenție de presă. O astfel de schemă ar ajunge la un cost total de aproape 6 miliarde de dolari, având în vedere populația de aproximativ 57.000 de locuitori ai Groenlandei, detaliază Reuters.
Serviciul public de televiziune din SUA, PBS News, dezvăluie, între timp, că reprezentanții Danemarcei și ai Groenlandei din SUA încearcă să convingă legislatorii și oficialii administrației Trump să renunțe la orice intenție de a ocupa insula. PBS News citează oficiali danezi, potrivit cărora ambasadorul Danemarcei și șeful reprezentanței Groenlandei la Washington s-au întâlnit cu oficiali ai Consiliului Național de Securitate pentru a discuta situația, însă detaliile negocierilor nu au fost făcute publice. PBS News notează că Danemarca își întărește prezența militară în jurul Groenlandei și în Atlanticul de Nord, inclusiv printr-un acord de 2,3 miliarde de dolari pentru noi nave arctice și drone de supraveghere. Potrivit aceleiași surse, pe insulă activează și patrula de elită Sirius, care asigură suveranitatea daneză în Arctica, iar Ministerul Apărării din Danemarca a avertizat că forțele armate vor răspunde imediat, cu forța, la orice tentativă de invazie a Groenlandei.
Presa internațională rămâne concentrată și asupra evoluțiilor politice din Iran, unde continuă protestele masive provocate de devalorizarea monedei naționale și de creșterea puternică a prețurilor. CBS News relatează că, pentru a limita comunicarea publicului în momente critice, regimul iranian a oprit internetul în mai multe orașe, inclusiv în capitala Teheran. Protestele au început după apelul prințului Reza Pahlavi, fiul fostului șah, și s-au soldat până acum cu peste 40 de morți și peste 2.260 de arestări, relevă CBS News. Mass-media occidentală remarcă, în același timp, poziția americană față de situația din Iran, amintind că senatorul republican Lindsey Graham a avertizat că SUA ar putea lua măsuri împotriva liderului suprem Ali Khamenei, iar președintele Donald Trump a admis noi lovituri asupra Iranului.
