Oameni care inspiră și clădiri de valoare aflate în ruine, la Moldova 1 în 2025
Ne bucurăm să vedem că știrile de autor vă stârnesc, vouă, telespectatorilor, un interes deosebit. În 2025, am încercat să identificăm cele mai interesante și inedite povești. Oameni care inspiră au devenit eroii reportajelor noastre. Am adus în prim-plan și probleme sensibile, cu speranța de a pune presiune acolo unde este nevoie, asupra autorităților obligate să intervină.
Vă invităm să revedeți materialele jurnalistice care au stârnit cele mai puternice reacții și au dat voce realităților care contează.
Ne întoarcem în luna iulie, când am descoperit povestea familiei Gorea din satul Mărăndeni, raionul Fălești. Alin, un băiat de numai 13 ani, muncește cot la cot cu părinții săi, ocupându-se de cultivarea pepenilor, precum și de promovarea roadei într-un mod inedit, prin intermediul rețelelor sociale.
„Îmi place mult acest domeniu, agricultura. Am pornit acest cont trei ani în urmă, atunci când am început a face clipuri la harbuzărie, când vindeam pepenii verzi, începând de la prețul la pepenii verzi, până la ce soiuri avem. Multă lume care vine la noi și cumpără pepene verde îmi spun că sunt de pe TikTok și au venit special să cumpere de la mine”, a spus Alin Gorea, elev.
„Ei în fiecare an aici vând și mereu e gustos, și mereu e dulce. Sunt bravo că se ocupă cu așa ceva și lumea ar trebui să cumpere - ei muncesc”, a spus un cumpărător.
În august, echipa noastră a ajuns la Comrat, când autoritățile urmau să acorde subvenții crescătorilor de bovine și capre. Acolo l-am cunoscut pe Dumitru Manol, un fermier care a adus în Republica Moldova o rasă europeană de animale.
„Primii trei-patru ani a fost foarte greu, dar în ultimii doi ani statul ne dă subvenții, este un sprijin considerabil, asta foarte mult ne ajută să ne dezvoltăm, să îmbunătățim calitatea rasei sau procesarea laptelui”, a afirmat fermierul.
Am descoperit și o fermă mai puțin obișnuită în satul Step-Soci, raionul Orhei. Gheorghe Balan crește măgărițe pentru laptele lor, care este foarte benefic pentru sănătate. Din laptele măgărițelor, Ghenadie Balan realizează săpunuri pe care le comercializează.
„Ideea a venit undeva șapte ani în urmă. Am văzut pe rețelele de socializare un reportaj despre o fermă de măgărițe din România. Având o încăpere și puțin pământ pe care îl mai dețin, hrană aveam, am încercat și eu să cumpăr câteva măgărițe. Am cumpărat 15 capete. În al doilea an deja au început să fete și între timp, am mai cumpărat”, a spus el.
Dacă v-ați întrebat vreodată unde ajung lucrurile confiscate de angajații Serviciului Vamal, echipa noastră a vizitat depozitul de păstrare de la instituție. Înntr-un safeu sunt păstrate bunurile de dimensiuni mici, dar cu o valoare mare, cum ar fi: telefoane, ceasuri și bijuterii. În depozit mai sunt și frigidere, unde sunt păstrate produsele alimentare confiscate.
„Păstrăm produsele perisabile, ușor alterabile până se decide soarta lor. În acest frigider avem niște cașcaval, icre roșii, tot nedeclarate și trecute peste frontiera vamală”, a declarat inspectorul vamal, Radu Procopciuc.
Înspre sfârșitul anului, jurnaliștii Moldova 1 au mers prin țară și v-au prezentat clădiri care odinioară aveau o valoare incontestabilă, dar care astăzi se află în ruină. Am decis să lansăm campania „Umbra vechilor mândrii”, menită să readucă în atenția publicului importanța istorică și culturală a conacelor din Republica Moldova. Ne-am propus să sensibilizăm autoritățile pentru a preveni pierderea unui patrimoniu care, odată dispărut, nu mai poate fi recuperat.
„Am învățat aici, am locuit aici, știu fiecare locușor din fiecare spațiu. El trebuie refăcut și sunt convins că, dacă vom vrea cu toții, putem face lucrul acesta”, a menționat arhitectul Valerian Grosu.
Conacul Ciolac-Malschi din Bahmut, care datează din secolul al XIX-lea, este inclus în Registrul monumentelor ocrotite de stat. Din pragul său se deschide o frumoasă panoramă asupra satului Bahmut. Clădirea a fost abandonată în anul 1989, iar la moment, în loc să fie conservat și restaurat, a ajuns să fie folosit ca loc de depozitare a gunoaielor.
Conacul a fost construit în stil rusesc neoclasic, de o familie de nobili polonezi. O adevărată bijuterie arhitecturală, atât pe interior, cât și pe exterior. O alee de marmură înconjurată de castani și pini ducea spre acest conac. În zilele noastre au mai rămas doar pereții laterali; construcția demult nu mai are acoperiș, iar interiorul a fost vandalizat.
În timpul filmărilor, am cunoscut antreprenori dispuși să investească sume mari pentru a reabilita monumentele istorice. Una dintre cele mai vechi case boierești din Republica Moldova - Conacul Janovski din satul Gura Bâcului, raionul Anenii Noi, ar putea prinde viață după decenii de paragină. Moșia a devenit cunoscută și după ce acolo au fost filmate mai multe scene din celebrul film „Lăutarii” al regizorului Emil Loteanu.
Secvența în care apare conacul a fost filmată dintr-un anumit unghi. Pentru a reda o imagine cât mai spectaculoasă, echipa de producție a intervenit cu lucrări de reabilitare estetică. Au curățat pereții, au vopsit fațada și au adăugat elemente de decor care să pună în valoare arhitectura conacului. De atunci construcția nu a mai fost reabilitată, iar urmele timpului, sunt tot mai vizibile.
Conacul „Russo” din comuna Cotova, raionul Drochia, urma să fie un exemplu de reabilitare a unui monument arhitectural, dar Moldova 1 a descoperit, în cadrul campaniei o altă realitate. Deși figurează în Programul „Satul European” ca fiind reabilitată, clădirea nu respectă criteriile unei restaurări autentice. Arhitectura inițială a fost în mare parte pierdută, după ce clădirea s-a ales cu acoperiș din țiglă metalică, pereții vopsiți în culori aprinse și geamuri tip termopan.
„Banii nu au fost alocați pentru restaurare, banii au fost alocați unei primării care au considerat că vor face acea reparație, este ceea ce au ei nevoie în primul rând. Banii au fost dați pentru reparație, pentru inițiativă locală. Cu siguranță, vom avea o discuție și cu Oficiul Național de Dezvoltare Regională și Locală, cu Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale ca, în momentul în care sunt alocați bani și este vorba despre un monument istoric, să fim cumva sesizați, să vedem nivelul de intervenție, dacă este necesară consultarea specialiștilor. Este, probabil, o lecție pe care trebuie să o învățăm și, pe viitor, să fim atenți”, a declarat ministrul Culturii, Cristian Jardan.
Cu bune și cu rele, împreună am învățat că nimic nu este imposibil. Prin gesturi simple, făcute din pasiune și iubire pentru țară, putem transforma această lume într-un loc mai bun. Telespectatorilor noștri le mulțumim din suflet pentru inspirație și pentru că ne sunt alături, zi de zi.
