Social

Raport UNICEF: peste 50% dintre copiii cu cerințe CES își încheie studiile la etapa gimnazială

Deși Republica Moldova dispune de un cadru legislativ pentru incluziune, peste 50% dintre copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) își încheie studiile la etapa gimnazială, atestă datele unui studiu. Coordonatoarea de programe la UNICEF Moldova, Galina Bulat, susține că sistemul eșuează să ofere continuitate - deși învățământul primar și secundar au făcut unele progrese de integrare, cel profesional este inaccesibil deocamdată.

INCLUZIUNEA ȘI INTEGRAREA PRIN JOC

Grădinița „Povestea” din orașul Nisporeni este un exemplu în care empatia se cultivă de la vârsta fragedă. Povestea Crinei, o fetiță cu CES, și a prieteniei sale cu Mădălina reflectă succesul unui sistem care pune preț pe dezvoltarea copiilor. Interacțiunea a demonstrat că este un catalizator pentru dezvoltarea inteligenței emoționale, constată educatoarea Mariana Moraru.

„Am observat că miciluții sunt mai empatici unul față de altul. Când se joacă, o integrează și pe Crina. Activitățile sunt organizate astfel încât fiecare copil să se simtă acceptat, înțeles și încurajat să-și dezvolte propriile abilități”, ela explicat educatoarea.

DIALOGUL CU PĂRINȚII ȘI EMPATIA COLECTIVĂ

Din punct de vedere social, succesul incluziunii depinde fundamental de deschiderea comunității de adulți, iar cea mai mare luptă se dă adesea cu mentalitatea părinților ce neglijează importanța formării unei micro-societăți solidare.

„Încercăm cu fiecare familie să discutăm în parte și să explicăm că copiii sunt diferiți. Toți sunt speciali, au capacități și aptitudini diferite, dar mai este de lucru cu familia, pentru că fiecare părinte se uită doar la copilul său. Ar fi bine ca fiecare să fie empatic pentru colegul său din grupă”, a declarat Mariana Moraru.

SUPORT MULTIDISCIPLINAR ȘI EDUCAȚIE PERSONALIZATĂ

Abordarea conceptului de „nevoi speciale” include nu doar dizabilitățile fizice, ci și dificultățile emoționale sau de comportament, ce necesită un parcurs personalizat.

„Din cei peste 200 de copii, anul acesta avem cinci copii cu nevoi speciale severe și unul cu nevoi speciale fizice. Dar avem copii care au, la fel, nevoie de încurajarea și de asistența noastră, dacă este vorba de copiii cu comportament în impas, care la fel au nevoie de o atenție sporită”, a explicat directoarea instituției, Tatiana Cociu.

Pentru modul în care a ales să inoveze în domeniul incluziunii în anul 2025, instituția a fost distinsă cu Trofeul „Alexandra Grajdian”, o recunoaștere oferită de Alianța ONG-urilor active în domeniul protecției sociale a copilului și familiei.

ABSENȚA SERVICIILOR ÎN ÎNVĂȚĂMÂNTUL VOCAȚIONAL

Un studiu recent realizat de UNICEF Moldova atestă că sistemul eșuează să ofere continuitate și protecție copiilor cu CES, a explicat, într-o intervenție pentru Radio Moldova, Galina Bulat, coordonatoare de programe la UNICEF.

„Dacă la nivelul învățământului școlar copiii cu dizabilități, cu CES sunt incluși și achiziționează anumite cunoștințe și competențe, la nivelul următor foarte puțini dintre aceștia își pot continua studiile. În primul rând, nu sunt reglementate profesiile sau specialitățile la care copiii pot pretinde. În sistemul nemijlocit al învățământului profesional nu există toată gama de servicii care să răspundă necesităților specifice ale acestor copii”, a declarat Galina Bulat.

Potrivit expertei, persistența ideii că acești copii „ar sta mai bine” în școli speciale sau izolați acasă demonstrează o rezistență a societății pentru schimbarea mentalității.

„Un alt bloc de constrângeri și limitări foarte serioase se referă la atitudine. Încă mai persistă în societatea noastră, și sistemul educațional nu face excepție, percepția potrivit căreia sunt copii care nu pot învăța și nu ar trebui să învețe la școala generală. Este mai bine pentru aceștia să fie la școli speciale sau acasă. Este o schimbare pe care o producem mult mai lent”, a constatat Bulat.

CRIZA COMPETENȚELOR DIDACTICE

Coordonatoarea de la UNICEF a evidențiat corelația între depistarea timpurie a dificultăților de dezvoltare și succesul școlar ulterior.

„Cu cât mai devreme un copil care are anumite probleme de dezvoltare este identificat, cu cât mai devreme se planifică intervenția pentru a răspunde acestor necesități, cu atât incluziunea educațională la nivelurile următoare este mai de succes. O altă problemă cel mai des raportată este lipsa competențelor cadrelor didactice pentru a aborda cele mai complexe dificultăți ale copiilor”, a punctat experta.

Totodată, Bulat a evidențiat o „criză de încredere” în rândul cadrelor didactice, în absența unei formări specifice pentru copiii cu tulburări din spectrul autismului sau cu deficiențe senzoriale.

„Toate luate împreună fac ca unii dintre ei să fie reticenți față de incluziune, nu pentru că nu ar fi de acord din punct de vedere uman și pedagogic, ci tocmai din considerentul că nu se simt suficient de pregătiți pentru a lucra cu acești copii”.

REFORMA FINANȚĂRII ȘI TRECEREA LA BUGETE INDIVIDUALE

Coordonatoarea UNICEF recomandă o abordare multisectorială, unde sănătatea și protecția socială să lucreze mână în mână cu educația, pentru că „educația incluzivă nu este problema și treaba doar a sistemului de educație, dar necesită profesioniști din alte sectoare care să contribuie la incluziune: protecție și asistență socială, sistemul de sănătate”.

„Ar mai trebui să revizuim formula de finanțare a educației incluzive stabilită în 2014. Deja acel mecanism este învechit, astfel încât să se țină cont de necesitățile individuale ale copiilor. Un copil cu dificultăți de învățare care are un ritm mai încetinit de asimilare a curriculumului și un copil cu dizabilități de auz au diferite nevoi, iar finanțarea trebuie să le reflecte”, a concluzionat Galina Bulat.

Până în prezent, peste 95 de școli din țară au fost echipate cu dispozitive de sprijin pentru copiii cu dizabilități, iar autoritățile din Republica Moldova și-au propus ca, până în 2027, aproximativ 80% din școli să ofere tehnologii de suport pentru a asigura un acces real la educația incluzivă.

Totodată, 300 de antrenori din școlile sportive au fost instruiți în cadrul unui seminar național dedicat sportului adaptat, organizat în cadrul Proiectului Erasmus+ Sport „ACT RISE”.

Reportajul a fost realizat de jurnalista Svetlana Bogatu și prezentat în emisiunea „Zi de Zi” de la Radio Moldova.

X