Opinii | De ce eșuează sistemul în fața bullyingului și cum se transformă victimele în agresori
În lipsa unei intervenții profesioniste și a unui cadru legal funcțional, bullyingul va continua să afecteze noile generații, avertizează doctorul în psihologie Aurelia Balan-Cojocaru și avocatul Dorin Podlisnic. Experții au recomandat, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1, crearea unui mecanism funcțional de prevenție a violenței juvenile.
Bullyingul este un fenomen ce necesită o atenție sporită din partea părinților, iar copiii transmit semnale despre suferința prin care trec.
„Termenul de bullying se produce, în primul rând, la nivel verbal și emoțional. Pentru părinți este foarte important să observe comportamentul copiilor și să recunoască semnele de alarmare. Sunt mesaje nonverbale pe care micuții le transmit, indiferent de vârstă”, a explicat Aurelia Balan-Cojocaru.
Impactul bullyingului asupra psihicului este unul distructiv, care începe ca o simplă stare de frustrare și poate evolua rapid spre patologii severe.
„La limita de sus, duc la comportament suicidal. Dar, dacă ar fi să le luăm într-o scadență inversă - depresiile, izolarea socială, fobia socială, tulburări de comportament ce pot duce inclusiv la diagnostice psihiatrice. În primă instanță este umilirea, rușinea, frustrarea”, avertizează psihologul.
Experta a mai comunicat că actul de bullying comis de un copil este, în esență, o replicare a comportamentelor pe care acesta le-a văzut sau le-a trăit.
„Nimic absolut nu justifică un act de violență verbală, economică, sexuală, socială, fizică, dar de cele mai dese ori cei care sunt agresori au fost ei victimele bullyingului ori ale diferitor forme de agresivitate trăite sau văzute. Impactul emoțional este atât de puternic încât îl marchează pe el. Vede că asta este o normare a societății, un comportament, o reacție normală și, când va fi pus într-o situație similară, va imita acel comportament”, a punctat Aurelia Balan-Cojocaru.
O altă problemă este ineficiența mecanismelor de intervenție în localitățile rurale.
„Echipele multidisciplinare nu fac nimic altceva decât să invite la o comunicare pașnică un agresor. Nici măcar autoritatea tutelară din localitate nu are abilitățile, pregătirea, capacitatea de a putea convinge persuasiv un om de urmările faptelor pe care le-a avut”, a constatat doctorul în psihologie.
Potrivit Aureliei Balan-Cojocaru, intervenția trebuie să fie dublă: suport judiciar pentru victimă și programe de reabilitare psihologică și relațională pentru părțile implicate.
„Pentru a putea susține victima, pe lângă suportul judiciar, neapărat ar trebui introdus suportul psihologic, începând cu exercițiul de psihoeducație. (...) Nu e neapărat să intre în psihoterapie cu agresorii, dar sunt necesare programe de educație psihologică, de educație relațională și, bineînțeles, de educație de mediu, pentru ca să putem crește generații mai sănătoase, mai echilibrate”, a concluzionat psihologul.
În cadrul aceleiași emisiuni, avocatul Dorin Podlisnic a raportat o tendință alarmantă a agresivității în rândul tinerilor.
„Pe an ce trece, infracțiunile săvârșite de minori dau dovadă de o cruzime tot mai mare, de parcă ar fi încurajați de semeni sau de societate. Nu au o limită unde se termină joaca și unde se încalcă dreptul altui copil. Vorbim de integritatea corporală și sănătatea copilului, iar posibilitatea de tragere la răspundere a unui minor este destul de problematică și de multe ori sunt pedepsiți părinții cu o amendă de câteva sute de lei”, a spus avocatul.
Potrivit lui Dorin Podlisnic, responsabilitatea penală este condiționată direct de capacitatea intelectuală și psihică a tânărului.
„Dacă minorul, la momentul săvârșirii infracțiunii, își dă seama de acțiunile sale și de gradul prejudiciabil al faptelor sale și dacă se demonstrează că nu era cu o capacitate de exercițiu limitată, o boală psihică sau sub influența altor factori, atunci el este gata să răspundă conform legii pentru faptele ilegale săvârșite”, a afirmat avocatul.
Din perspectiva sa, „legea antibullying” este ineficientă, deoarece nu reușește să creeze un lanț de responsabilitate între familie, școală, autoritățile locale și organele de drept într-un mecanism funcțional de prevenție.
Avocatul sugerează că, fără o ajustare a cadrului legal care să asigure un „suport judiciar” real, fenomenul bullyingului și al violenței juvenile va continua să se extindă.
