Revista presei internaționale | SUA acuză Rusia că intensifică războiul din Ucraina și pune în pericol procesul de pace
Presa internațională comentează intens escaladarea războiului ruso-ucrainean, pe fondul eforturilor administrației americane de a relansa negocierile de pace. În paralel, atenția presei se concentrează asupra amenințărilor SUA de a anexa Groenlanda, dar și asupra protestelor masive care zguduie Iranul.
Statele Unite acuză Rusia de o „escaladare periculoasă și greu de explicat” a războiului din Ucraina, relatează Associated Press. Agenția notează că mesajul a fost transmis de reprezentanta americană la ONU, Tammy Bruce, în cadrul unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate, convocată la cererea Ucrainei după un atac rusesc de amploare. Oficialul american a criticat Moscova pentru intensificarea atacurilor în momentul în care administrația președintelui Donald Trump încearcă să relanseze negocierile de pace. Tammy Bruce a atras în special atenția asupra recentei lansări a rachetei balistice rusești „Oreșnik”, cu potențial nuclear, în apropierea graniței Ucrainei cu Polonia. Atacul a fost interpretat de diplomați occidentali ca un semnal de avertisment adresat aliaților NATO ai Kievului, relevă Associated Press. Agenția de presă subliniază că loviturile au avut loc pe fondul unor semne de progres în discuțiile privind garanțiile de securitate pentru Ucraina și al deteriorării relațiilor dintre Moscova și Washington.
În contextul intensificării eforturilor de pace ale administrației americane, Uniunea Europeană admite că, mai devreme sau mai târziu, va fi nevoită să poarte negocieri directe cu președintele rus Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina, transmite Euractiv. Publicația face referire la o declarație făcută de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Paula Pinho, care a subliniat că pacea depinde, în cele din urmă, de o decizie a liderului de la Kremlin, ceea ce face inevitabil dialogul direct. Euractiv subliniază că declarațiile vin după apelurile pentru reluarea dialogului cu Rusia lansate de președintele Franței, Emmanuel Macron, și de premierul Italiei, Giorgia Meloni. Macron a avertizat că Europa va trebui să reia discuțiile cu Moscova dacă inițiativele de pace conduse de SUA vor eșua. La rândul său, Giorgia Meloni a atras atenția că, în lipsa unui dialog direct cu Rusia, Europa riscă să-și piardă influența, însă a insistat că negocierile trebuie coordonate la nivel european, pentru a nu avantaja Moscova, relevă Euractiv. Publicația precizează că președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, nu se opune unor discuții între Europa și Rusia, dacă Moscova va trata negocierile cu seriozitate.
Între publicațiile britanice relatează despre eforturile Regatului Unit de a susține Ucraina prin reducerea veniturilor obținute de Rusia din vânzarea petrolului. The Times scrie că Marea Britanie a stabilit baza legală pentru eventuale raiduri militare împotriva navelor din flota din „umbra” a Rusiei, care transportă petrol ocolind sancțiunile occidentale. Potrivit publicației, ținte ale raidurilor militare ar fi navele petroliere aflate sub sancțiuni, inclusiv cele care folosesc steaguri false, iar operațiunile ar putea implica Marina Regală, forțele aeriene, unități speciale și aliați ai NATO. În total, peste 500 de nave sunt vizate de sancțiuni pentru transporturi ilegale de petrol, care au adus Rusiei venituri de miliarde de dolari pentru finanțarea războiului, menționează The Times. Ziarul subliniază că Londra a sprijinit recent capturarea navei rusești „Marinera” de către Statele Unite, furnizând sprijin de informații și logistică. Deși armata britanică nu a desfășurat încă raiduri directe, autoritățile analizează scenariile, iar eventualele operațiuni ar urma să fie comune, la nivel european, mai scrie The Times.
Presa internațională rămâne atentă la amenințările SUA de a anexa insula daneză Groenlanda, invocând că vrea să prevină ocuparea ei de către China sau Rusia. Fox News informează că ieri, congresmanul republican Randy Fine a depus în Congres un proiect de lege care l-ar autoriza pe președintele Donald Trump să ia măsuri pentru anexarea Groenlandei la Statele Unite. Fine susține că este în interesul păcii ca SUA să exercite suveranitatea asupra insulei, subliniind importanța strategică a acesteia datorită proximității față de Rusia și a resurselor minerale. Același congresman a declarat, citat de Fox News, că administrația americană ar fi mai eficientă în protejarea locuitorilor Groenlandei, deoarece Danemarca nu i-ar fi sprijinit suficient. Aprobarea proiectului de lege nu ar conferi automat Groenlandei statutul de stat în cadrul SUA, dar ar accelera procesul de anexare și ar arăta susținerea Congresului pentru președinte, explică Fox News.
The Guardian evidențiază reacția secretarului general al NATO, Mark Rutte, la intențiile administrației americane de a anexa insula daneză Groenlanda. Ziarul britanic notează că Rutte încearcă, în mod tradițional, să tempereze pozițiile președintelui Donald Trump, despre care a spus că face „lucruri corecte” pentru alianță. Oficialul a subliniat că NATO trebuie să coopereze mai strâns pentru a proteja Arctica, iar Danemarca își accelerează investițiile în apărare pentru consolidarea securității regiunii. Succesul NATO depinde de unitatea și colaborarea între membrii săi, a transmis secretarul general al blocului militar, Mark Rutte, citat de The Guardian.
Potrivit agenției de presă Bloomberg, ca răspuns la tensiunile generate de amenințările SUA de a anexa Groenlanda, Germania propune crearea unei misiuni comune NATO pentru monitorizarea și protecția securității în regiunea Arctică. Bloomberg notează că noua misiune, denumită „Arctic Sentry”, ar urma să fie modelată după misiunea „Baltic Sentry”, lansată anul trecut pentru protecția infrastructurii critice din Marea Baltică.
O preluare forțată a Groenlandei de către Statele Unite ar însemna sfârșitul NATO, a avertizat comisarul european pentru apărare și spațiu, Andrius Kubilius, într-un interviu acordat agenției Reuters. El a subliniat că un astfel de scenariu ar avea efecte extrem de negative asupra populației și relațiilor transatlantice, deși s-a arătat sceptic că Statele Unite ar recurge la o intervenție militară.
În atenția presei rămân protestele în masă din Iran, izbucnite pe 28 decembrie din cauza problemelor economice ale țării. Potrivit BBC, protestele reprimate violent de forțele de securitate au devenit una dintre cele mai mari amenințări pentru regimul de la Teheran. Organizațiile iraniene pentru drepturile omului, care operează din străinătate, raportează sute de morți, iar adevărata cifră ar putea ajunge la mii, relatează BBC, precizând că verificarea datelor reale este imposibilă, deoarece autoritățile au blocat complet internetul în țară. Administrația de la Washington a amenințat cu intervenții militare pentru protejarea manifestanților, iar conducerea Iranului s-a arătat pregătită atât pentru război, cât și pentru negocieri cu Statele Unite, notează BBC. În paralel, guvernul iranian organizează mitinguri de susținere a regimului, declarând trei zile de doliu național pentru victimele „tulburărilor”, iar televiziunea de stat încearcă să transmită impresia că situația se calmează, difuzând imagini cu străzi liniștite și trafic obișnuit, observă BBC.
Pentru a limita comunicarea publicului în timpul protestelor antiguvernamentale din Iran, regimul de la Teheran folosește o metodă de blocare pe scară largă a semnalului terminalelor Starlink, transmite Iran Wire. Experții intervievați de publicație susțin că tehnologia de bruiaj este extrem de sofisticată și admit că putea fi furnizată de Rusia sau China. Iran Wire precizează că, după întreruperea completă a rețelelor interne și internaționale, au fost afectate și serviciile de internet prin satelit, fiind identificate semnale de bruiaj de nivel militar care au vizat direct sateliții Starlink. Experții citați de Iran Wire spun că inițial, bruiajul a afectat o treime din traficul Starlink, iar ulterior a făcut serviciul aproape inutilizabil, blocând peste 80% din fluxul de date.
Zeci de zboruri internaționale spre și dinspre Iran au fost anulate pe fondul protestelor antiguvernamentale de amploare și al deteriorării situației de securitate din țară, scrie Business Insider. Publicația precizează că suspendările au vizat, în special, cursele operate spre și dinspre Dubai și Istanbul. Potrivit reprezentanților unor companii aeriene, citați de Business Insider, decizia a fost luată din motive de securitate, în urma reevaluării situației din Iran.
