Revista presei | Maia Sandu afirmă clar că ar vota pentru unirea cu România, dar mizează pe aderarea la UE ca obiectiv principal pentru R. Moldova
Declarația președintei Maia Sandu privind un posibil referendum pentru reunirea R. Moldova cu România, informațiile despre o așa zisă blocadă totală împotriva regiunii transnistrene, dar și o condamnare răsunătoare pentru o crimă săvârșită 16 ani în urmă, sunt printre subiectele de bază reflectate în presa națională.
Presa națională atrage atenția la interviul acordat de președinta, Maia Sandu, unor celebri jurnaliști britanici, în care a făcut, pentru prima dată, o declarație explicită privind poziția sa personală față de reunificarea cu România. Lidera de la Chișinău a vorbit prima dată deschis despre faptul că dacă s-ar organiza un referendum privind unirea dintre Republica Moldova și România, aceasta ar vota „DA”, scrie Radio Chișinău. Maia Sandu afirmă clar că ar vota pentru unirea cu România, dar mizează pe aderarea la UE ca obiectiv principal pentru Republica Moldova – titrează Ziarul Național. Potrivit Maiei Sandu, citată de numeroase publicații, devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască. „Priviți ce se întâmplă în jurul Moldovei astăzi, priviți ce se întâmplă în lume. Devine din ce în ce mai dificil pentru o țară ca Republica Moldova să supraviețuiască, să existe ca democrație, ca țară suverană. Dar ca președinte al Republicii Moldova, înțeleg că nu există o majoritate care să sprijine unirea cu România, dar există o majoritate care sprijină aderarea la UE și noi acționăm în sensul acesta. Este un obiectiv mult mai realist și ne ajută să ne protejăm suveranitatea.”
Declarația președintei Maia Sandu, potrivit căreia ar vota pentru reunirea Republicii Moldova cu România în cazul organizării unui referendum, i-a provocat isterie socialistului pro-rus, Igor Dodon, scrie Cotidianul. Potrivit publicației, Igor Dodon a făcut o postare pe Facebook, în care strecoară acuzații personale, interpretări speculative și atacuri directe la adresa președintei. „Maia Sandu într-adevăr ar vota unirea cu România, și cât mai repede posibil, din cel puțin două motive. În primul rând, cu speranța că se va realiza visul ei de a deveni președinta noii țări românești. Ea crede că românii sunt naivi și o vor accepta”, a scris Dodon. „În al doilea rând, ar vota unirea numai să nu mai existe un alt președinte al Republicii Moldova după ea. Ea să fie ultima. Să se termine istoria statului moldovenesc odată cu ea”, a mai adăugat Igor Dodon, citat de Cotidianul.
Deschide.md publică reacția Biroului Politici de Reintegrare, care a venit cu precizări după ce în spațiul public au apărut informații, potrivit cărora R. Moldova și Ucraina ar fi impus, de la 1 ianuarie, o blocadă totală împotriva Transnistriei, lăsând regiunea izolată logistic și politic de Moscova. Potrivit reprezentanților BPR, de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, toate bunurile, persoanele și mijloacele de transport care intră și ies în/din regiunea transnistreană și care traversează frontiera, trec doar prin punctele de control ale frontierei de stat unde sunt prezenți colaboratorii Serviciului Vamal și ai Inspectoratului General al Poliției de Frontieră.
Și portalul Zona de securitate constată că informațiile apărute în presa ucraineană și preluate de unele instituții de presă din Republica Moldova despre o presupusă „blocadă completă” a regiunii transnistrene, instituită de Republica Moldova și Ucraina începând cu 1 ianuarie, sunt false și nu corespund realității din teren. Narațiunea a pornit de la un articol publicat de Euromaidan Press, preluat ulterior de mai multe portaluri din Republica Moldova, care susțin că Chișinăul și Kievul ar fi închis rutele de aprovizionare, ar fi introdus controale stricte de frontieră și ar fi limitat complet circulația persoanelor și a mărfurilor din regiune, pentru a izola astfel Grupul Operativ de Trupe Ruse (GOTR), aflat ilegal în regiunea transnistreană. În realitate, frontiera Ucrainei pe segmentul regiunii transnistrene este închisă încă din 28 februarie 2022, imediat după declanșarea invaziei ruse asupra Ucrainei. Prin urmare, la 1 ianuarie nu putea fi instituită nicio măsură nouă de acest tip, explică portalul Zona de Securitate.
Portalul Agora atrage atenția că un om de afaceri a fost condamnat în primă instanță, la 15 ani de închisoare pentru trădare de patrie și escrocherie în proporții deosebit de mari, cu executarea pedepsei în penitenciar de tip închis. Sentința a fost pronunțată luni de Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, în lipsa inculpatului, care a fost dat în urmărire, precizează publicația. Potrivit procurorilor, în perioada 2020-2022, Denis Cuculescu ar fi fost recrutat prin intermediul unor persoane afiliate Serviciului Federal de Securitate al Federației Ruse și ar fi folosit criptomonede pentru a finanța acțiuni destabilizatoare și împotriva intereselor Republicii Moldova. De asemenea, ar fi colectat informații despre lideri politici și ar fi pregătit proteste violente, care însă nu au mai avut loc.
Alegerile din Găgăuzia: buget aprobat, dar fără bază legală clară. De ce soarta scrutinului din 22 martie rămâne incertă – aflăm dintr-o analiză publicată de Moldova 1. Deși deputații Adunării Populare a Găgăuziei au aprobat luni, 12 ianuarie, bugetele necesare pentru organizarea alegerilor, desfășurarea scrutinului din 22 martie rămâne sub semnul întrebării, constată postul public de televiziune. În opinia jurnalistului și activistului civic din regiune, Mihail Sirkeli, situația a devenit critică, pentru că legislația electorală a Găgăuziei nu a fost armonizată cu noul Cod electoral al Republicii Moldova, deși autoritățile locale au avut suficient timp pentru acest lucru. Potrivit lui Mihail Sirkeli, una dintre cele mai grave probleme este lipsa unui mecanism clar de organizare și validare a rezultatelor, mai scrie Moldova 1.
Presa națională abordează între timp evoluția dosarului numit generic „Kuliok”, adică „Sacoșa”, în care este învinuit liderul PSRM, Igor Dodon. Completul de judecată care examinează dosarul a acceptat, luni, o listă de martori care include nume grele, precum Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, Andrian Candu și Pavel Filip, observă TVR Moldova. Plahotniuc va fi martor al acuzării în dosarul „Kuliok”, titrează TV8, care precizează că ex-liderul PD, Vladimir Plahotniuc, dar și fostul său consilier Serghei Iaralov vor fi citați ca martori ai acuzării în dosar. Postul de televiziune amintește că Igor Dodon este judecat pentru că ar fi pretins și acceptat de la Vladimir Plahotniuc între 600 de mii și un milion de dolari pentru a promova interesele Partidului Democrat din Moldova.
Iar Ziarul de Gardă scrie că Alexei Cotorobai, bărbatul care a fost acuzat că ar fi omorât un copil de 10 luni acum 16 ani, la Telenești, dar cazul ar fi fost mușamalizat, a fost condamnat luni, la 25 de ani de închisoare. Potrivit Procuraturii Generale, cazul constituie un precedent fără echivalent în practica recentă a justiției penale din R. Moldova, fiind redeschis după ce Ziarul de Gardă a scris despre acest caz, venind cu probe noi, care au justificat necesitatea revizuirii dosarului încheiat în anul 2011 prin condamnarea mamei copilului.
Carnea de pasăre s-ar putea scumpi în Moldova? Newsmaker publică răspunsul ANSA în contextul situației cu metronidazolul – un antibiotic depistat în hrana animalelor sau a păsărilor. După ce în jur de 110.000 de păsări au fost sacrificate în R. Moldova, directorul Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), Radu Musteața, a declarat că nu se identifică un „efect de creștere a prețurilor” la carnea de pasăre, observă publicația. „Aceste ferme sunt blocate din 24 decembrie, deci ele nu mai furnizează nici carne, nici ouă. Acele ferme care au fost confirmate cu problema respectivă. Din ceea ce monitorizăm, efect de creșterea prețurilor nu se identifică”, a declarat Radu Musteața.
