Corespondență Dan Alexe | Închisori închiriate „all inclusive”: Belgia vrea să trimită deținuți în Albania și Kosovo
Belgia ar dori să construiască sau să închirieze închisori în alte țări, pentru a atenua problema supraaglomerării din penitenciarele sale. Administrația penitenciarelor din Belgia a publicat un raport privind starea închisorilor din țară, din care reiese că peste 500 de deținuți dorm în continuare pe saltele așezate pe podea, din cauza lipsei de spațiu în celule.
Raportul recunoaște că problema este una structurală și arată că în închisorile belgiene se află aproape 2.400 de deținuți peste capacitatea optimă a „populației carcerale”, iar crearea a cel puțin 300 de paturi suplimentare este considerată o urgență absolută.
În acest context, ministra belgiană a Migrației, Anneleen Van Bossuyt, a anunțat că Bruxelles-ul ia în calcul „fiecare soluție posibilă”, în primul rând pentru a crește rata de expulzare și returnare a migranților aflați ilegal pe teritoriul țării, inclusiv prin construirea sau închirierea de centre de detenție în Kosovo și Albania.
Supraaglomerarea penitenciarelor din Belgia este atât de accentuată, de mai mulți ani, încât guvernul a încercat, la un moment dat, să închirieze permanent spații în închisori din Olanda, unde numeroase celule sunt neutilizate. Înainte de pandemie, Belgia analizase deja posibilitatea de a închiria aproximativ 300 de celule în Olanda. Modelul invocat era Scoția, care închiriază deja spații în penitenciarele olandeze. La un moment dat, Olanda a oferit Belgiei inclusiv spațiu în închisori plutitoare, amenajate pe nave speciale.
Pe lângă această idee mai veche de cooperare cu Olanda, Belgia ia în calcul și înființarea de închisori în Kosovo și Albania, destinate migranților aflați ilegal pe teritoriul belgian.
Ministra Van Bossuyt a confirmat că au avut loc discuții concrete cu autoritățile relevante în timpul vizitelor sale în Albania și Kosovo. „Analizăm fiecare soluție posibilă pentru a crește rata de returnare. Aceasta este una dintre opțiunile pe care le examinăm împreună cu Ministerul Justiției”, a declarat ea.
Potrivit acesteia, discuțiile cu Albania vizează în primul rând transferarea cetățenilor albanezi care se află în prezent în închisorile belgiene. În ceea ce privește Kosovo, ministra a precizat că guvernul belgian ia în considerare posibilitatea de a trimite acolo persoane aflate ilegal în Belgia și care se află în prezent în detenție, indiferent de naționalitatea acestora.
„În Kosovo, analizăm posibilitatea de a găzdui persoane care se află ilegal în Belgia, dar care sunt acum în închisorile noastre”, a declarat Van Bossuyt.
Ea a subliniat că Balcanii de Vest sunt percepuți drept un spațiu pentru soluții „inovatoare” în domeniul migrației și că Belgia rămâne deschisă și altor parteneriate. „Am fost în Albania și Kosovo, am discutat cu miniștrii responsabili, dar este posibil ca în viitor să existe și alte oportunități sau alte țări”, a mai spus ministra.
În Albania este încă în vigoare acordul neimplementat cu Italia, care prevede găzduirea, în centre speciale închise, a solicitanților de azil ajunși în Italia și transferați peste Adriatica, contra cost pentru apă, hrană și îngrijire. Aceștia, cât timp cererile lor de azil sunt analizate de autoritățile italiene, nu pot fi considerați infractori.
Conform acordului dintre Roma și Tirana, 36.000 de migranți ar urma să fie transferați anual în Albania. Giorgia Meloni a semnat deja un memorandum de înțelegere în acest sens cu președintele albanez Edi Rama. Acordul prevede construirea a două centre în Albania, în afara Uniunii Europene, pentru cazarea migranților salvați pe mare de navele marinei italiene.
Prin acest demers, Giorgia Meloni urmează modelul proiectului britanic inițiat de Rishi Sunak, care viza trimiterea migranților în Rwanda. Justiția britanică s-a opus însă acestui plan, iar un scenariu similar ar putea avea loc și în Italia. Situația evidențiază, totodată, eșecul solidarității europene, după ce Roma nu a reușit să obțină o repartizare echitabilă a refugiaților în cadrul UE.
Discuțiile Belgiei și Italiei cu state din Balcanii de Vest pentru primirea deținuților și a solicitanților de azil „supranumerari” amintesc de tentativele repetate ale Londrei, atât sub guvernele conservatoare, cât și sub actualul guvern laburist, de a trimite migranți în Rwanda.
Rwanda are deja un acord cu administrația americană pentru primirea migranților expulzați. Țara a primit deja un migrant irakian în aprilie 2025, în schimbul sumei de 100.000 de dolari. Potrivit Reuters, a fost convenit și un transfer a încă 250 de migranți din Statele Unite, în schimbul unei plăți de 7,5 milioane de euro. Termenii acestor acorduri rămân confidențiali, alimentând criticile legate de legalitatea și compatibilitatea lor cu convențiile internaționale.
La rândul său, Londra dorește ca persoanele identificate drept migranți ilegali sau solicitanți de azil respinși să fie relocate tot în Rwanda, pentru procesarea cererilor de azil și o eventuală redistribuire. Deși autoritățile rwandeze au acceptat planul în schimbul unor fonduri considerabile, criticii avertizează că astfel de deportări pot aminti de măsuri dramatice aplicate în timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Conform acordului, aflat deocamdată în blocaj, persoanele respinse nu ar fi avut dreptul să se întoarcă în Regatul Unit. Londra ar fi urmat să contribuie la un fond de dezvoltare pentru Rwanda și să suporte costurile de relocare și cazare.
În final, în contextul eșecului anticipat al unor astfel de planuri, numeroși observatori atrag atenția că ele nu sunt nici măcar inedite: în anii 1930, înainte de a trece la criminala „soluție finală”, Adolf Hitler intenționase, într-o primă etapă, deportarea evreilor în Africa, pe insula Madagascar.
