Revista presei | Expert: Idealul Unirii cu România este sinonim cu revenirea în lumea civilizației occidentale, a democrației, libertății și demnității umane
Declarația președintei Maia Sandu privind susținerea reunirii R. Moldova cu România, în cadrul unui eventual referendum, continuă să fie dezbătută activ în spațiul mediatic. Din presă aflăm că regiunea transnistreană se integrează tot mai intens în economia UE, aceasta fiind principala destinație pentru exporturile companiilor din stânga Nistrului. Publicațiile naționale mai scriu în context despre un interes-record pentru cetățenia R. Moldova printre locuitorii din stânga Nistrului. Între timp, aflăm că vinul moldovenesc se poziționează tot mai favorabil pe piața internațională.
Declarația președintei Maia Sandu precum că ar susține reunirea R. Moldova cu România în eventualitatea unui referendum, continua să aibă impact în spațiul mediatic. „Idealul Unirii cu România este sinonim cu revenirea în lumea civilizației occidentale, a democrației, libertății și demnității umane, este chintesența integrării noastre în Uniunea Europeană, unde firesc ne vom regăsi împreună cu România”. Declarația a fost făcută de fostul ambasador al R. Moldova în România, Victor Chirilă, în contextul celei făcute de șefa statului într-un interviu pentru jurnaliștii britanici, în care a afirmat că, la un referendum, ar vota pentru Unirea cu România, scrie portalul deschide.md. „Românitatea noastră, care include și Idealul Unirii, este piatra de temelie a parteneriatului nostru strategic cu România, care ne susține necondiționat în orice circumstanțe. Atât timp cât Idealul Unirii ne va anima spre Europa, spre Libertate, spre Românitate, spre România, vom construi poduri, autostrăzi, căi ferate, linii electrice, care să ne lege indisolubil cu România și Uniunea Europeană”, comentează Victor Chirilă.
Salvarea noastră în actualul context geopolitic este reîntoarcerea acasă, în spațiul vital, național românesc. Declarații în acest sens au fost făcute de istoricul și comentatorul politic Anatol Țăranu, în cadrul emisiunii „FORUM” de la Vocea Basarabiei. Potrivit acestuia, recentele afirmații ale președintei Maia Sandu privind votarea reunirii Republicii Moldova cu România la un eventual referendum sunt deosebit de relevante prin prisma funcției pe care aceasta o deține. Istoricul a amintit că Maia Sandu și-a mai exprimat anterior o poziție similară, dar nu în calitate de șefă a statului. „Acum, ea spune acest lucru în calitate de președinte al Republicii Moldova, care are toate responsabilitățile unui lider de stat și care are acces la informații, cu care nu sunt familiarizați mulți cetățeni de rând. (…) Ea vorbește despre schimbările majore care se întâmplă acum”, a precizat Anatol Țăranu.
Poate începe pregătirea pentru unirea R. Moldova cu România? – se întreabă Sabina Fati într-o analiză publicată de Deutsche Welle. „În Republica Moldova, votanții pro-ruși au scăzut de la 33% în 2021 la 24% în 2025, iar Moscova nu mai are pe moment lideri care să-și asume o politică bine definită. Există însă agenți plătiți sau nu care continuă să facă jocurile Rusiei în mai toate instituțiile publice și care vor sabota mersul spre Uniunea Europeană sau vreun eventual proiect unionist cu România”, remarcă autoarea articolului. În România, Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) se află pe un trend ascendent și a trecut de 40% susținere publică, doar că pentru liderii formațiunii unirea pare să aibă nevoie de parafa Kremlinului, atrage atenția Sabina Fati. Dacă R. Moldova și România nu ar fi atât de expuse în fața războiului hibrid dus de Rusia și dacă rețelele Moscovei nu ar fi atât de extinse în cele două țări, poate că acum ar fi un moment (geo)politic oportun (...) , constată autoarea articolului.
„Trădarea” președintei? Între alarmism, Constituție, opinii personale și rol instituțional – e titlul unui amplu articol publicat de Agora. În reacția sa oficială, PSRM s-a arătat deranjat de declarațiile Maiei Sandu, calificându-le drept „un act deschis de trădare politică îndreptat împotriva statalității moldovenești”, observă autorul articolului. PSRM bate alarma și solicită mobilizarea „forțelor patriotice”, invocând pericole iminente pentru independența de stat și suveranitatea Republicii Moldova. Dar cât de justificată este o astfel de retorică? Are președinta instrumente legale la îndemână pentru a forța o eventuală unificare politică a celor două maluri ale Prutului? Pentru a răspunde la toate aceste întrebări, trebuie să deschidem Constituția Republicii Moldova - documentul care definește caracterul și modul de funcționare al statului nostru, fiind legea sa supremă, atrage atenția Agora. „Analizând atribuțiile președintelui, delimitate strict de Constituție, putem observa că acesta are competențe executive limitate, puterea executivă fiind concentrată în Guvern. (...) Președintele poate iniția legi, însă adoptarea sau respingerea acestora rămâne la discreția Parlamentului. Prin urmare, președintele nu poate modifica Constituția și nu poate forța unificarea Republicii Moldova cu un alt stat. ”
Mai multe publicații naționale transmit că 71% din exporturile din regiunea transnistreană ajung pe piața UE. Principalele destinații ale exporturilor către Uniunea Europeană au fost România, Polonia și Italia. Totodată, potrivit datelor Biroului Politici de reintegrare, citate de IPN, aproape 50% din mărfurile de import care ajung în regiunea transnistreană sunt din Uniunea Europeană. Potrivit autorităților, aceste date reflectă consolidarea relațiilor comerciale cu piețele europene și aprofundarea racordării economice la regulile pieței unice.
Iar postul public de televiziune Moldova 1 relatează despre un interes-record pentru cetățenia R. Moldova printre locuitorii din stânga Nistrului, pe fondul modificării legislației, al crizei economice din regiune, precum și al avantajelor oferite de parcursul european al țării. În acest context, experții nu exclud introducerea, treptată, a unor controale mai riguroase ale actelor de identitate la linia administrativă de pe Nistru, invocând necesitatea consolidării securității naționale, notează postul de televiziune. Potrivit Moldova 1, doar în ultimele patru luni ale anului 2025, peste 2.000 de persoane din stânga Nistrului au depus cereri pentru obținerea cetățeniei Republicii Moldova, un număr cu aproape 50% mai mare față de perioada similară din 2024. George Balan, expert în cadrul Comisiei Unificate de Control, a declarat în cadrul unei emisiuni de la Realitatea, că interesul sporit pentru cetățenia moldovenească nu este un fenomen nou, dar s-a intensificat semnificativ după 2022, anul în care Federația Rusă a declanșat războiul împotriva Ucrainei. Potrivit lui Balan, odată cu închiderea segmentului transnistrean al frontierei moldo-ucrainene, circulația este posibilă doar prin zonele controlate de autoritățile constituționale, iar cetățenia Republicii Moldova oferă libertate de mișcare și stabilitate juridică, conchide expertul.
Asociația Promo-LEX semnalează între timp că practicile de intimidare a populației în stânga Nistrului iau amploare. Potrivit datelor asociației, la care face referire Jurnal.md, sunt promovate lozinci ce prevăd chemarea rezerviștilor la instruiri și chiar recrutarea obligatorie a bărbaților care nu se află în rezervă. Experții Promo-LEX menționează caracterul sistemic al militarizării populației din stânga Nistrului. Tinerii sunt expuși riscurilor de abuz, violență și încălcare a drepturilor fundamentale în cadrul structurilor paramilitare ilegale. Până în martie 2026 în regiune a fost extins nivelul „galben” de alertă teroristă, notează jurnal.md. În acest context, analistul politic Oazu Nantoi reiterează că regimul din stânga Nistrului este unul anticonstituțional, care încalcă sistematic drepturile fundamentale ale locuitorilor regiunii, inclusiv ale cetățenilor Republicii Moldova. „Pentru început deschidem Constituția Republicii Moldova, unde articolul 2 declară că uzurparea puterii de stat constituie cea mai gravă crimă. În stânga Nistrului este un regim anticonstituțional, prin urmare criminal, care, sistematic încalcă drepturile fundamentale ale locuitorilor acestei țări, a locuitorilor din stânga Nistrului. În special a celor cu cetățenia Republicii Moldova obligându-i să se înroleze în trupele paramilitare", a spus Oazu Nantoi, citat de jurnal.md.
Mai multe publicații scriu că linia electrică Vulcănești-Chișinău va fi funcțională la sfârșitul iernii, când condițiile meteo vor fi favorabile. Potrivit anunțului făcut de ministrul Energiei, Dorin Junghietu, primii kilowați de energie electrică urmează să treacă spre sfârșitul lunii februarie sau începutul lunii martie. Potrivit oficialului, citat de Veridica, lucrările de construcție a Liniei au fost deja finalizate și urmează lucrările de testare, care însă nu au putut fi desfășurate până în prezent din cauza condițiilor meteo nefavorabile.
Marea evadare de sub poala Tiraspolului, amânată de prognoza meteo. E titlul unui editorial semnat de Vitalie Cazacu. Securitatea energetică a Republicii Moldova depinde, și la propriu, și la figurat, de … prognoza meteo, constată editorialistul în articolul publicat de NordNews. „După zeci de ani de vulnerabilitate cronică și șantaj energetic, aflăm de la ministrul Energiei, Dorin Junghietu, că „Linia Independenței” (LEA 400 kV Vulcănești-Chișinău) este gata fizic, dar paralizată operațional de … umiditate. În timp ce infrastructura de 157 de kilometri așteaptă ca soarele să usuce conductorii pentru testele finale, miza reală depășește aspectele tehnice, fiind una profund strategică: capacitatea Chișinăului de a se decupla de nodul energetic transnistrean. Întârzierea de două luni anunțată reprezintă un simptom al modului în care marile proiecte de infrastructură se lovesc de realitatea din teren exact înainte de linia de sosire”, opinează Vitalie Cazacu.
Iar TVR Moldova scrie că până în 2030, România și Republica Moldova urmează să construiască patru noi poduri peste Prut. Postul de televiziune face referire la declarația făcută de secretarul de stat în Ministerul Infrastructurii din România, Ionel Scrioșteanu, în cadrul emisiunii „Conexiuni Economice”. Ionel Scrioșteanu a spus că trei poduri vor avea o singură bandă pe sens, iar podul de la Stânca-Costești va permite extinderea la două benzi pe sens ca cel de la Ungheni. Totodată, oficialul a precizat că urmează a fi reabilitat și podul Albița-Leușeni.
Tot TVR Moldova constată că vinul moldovenesc reușește să devină tot mai cunoscut și apreciat la nivel internațional. În ultimii ani, Republica Moldova a reușit să aducă cramele în prim-planul exportului mondial de vin, iar în 2025 a fost apreciat la cele mai prestigioase evenimente internaționale, reușind să obțină peste 800 de medalii la 26 de competiții desfășurate pe trei continente, menționează postul de televiziune. Obținerea unui număr record de medalii la o serie de competiții, prezența în marile capitale europene și găzduirea, în premieră, a unor evenimente de anvergură mondială, cum ar fi prestigiosul Concours Mondial de Bruxelles, au demonstrat că Republica Moldova poate concura cu regiunile vitivinicole consacrate, conchide TVR Moldova.
