Propunerea Chișinăului pentru depășirea crizei economice din regiunea transnistreană: „Acceptarea ofertei de reintegrare a R. Moldova”
Regiunea transnistreană ar putea depăși actuala criză economică, dacă ar răspunde pozitiv ofertei Chișinăului de reintegrare a R. Moldova, afirmă vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri. Potrivit oficialului, soluția ar reprezenta o cale rapidă și eficientă de ieșire din impas.
Referindu-se la situația economică dificilă din regiune, oficialul de la Chișinău a declarat că cetățenii ar putea fi sprijiniți, iar întreprinderile industriale menținute în funcțiune printr-o implicare mai activă a autorităților de la Tiraspol.
„Cel mai simplu ar fi ca Tiraspolul să accepte oferta de reintegrare a Republicii Moldova, care presupune extinderea graduală a câmpului constituțional pe întregul teritoriu al țării”, a menționat Chiveri înainte de ședința Guvernului din 14 ianuarie.
Vicepremierul a remarcat că această inițiativă este sprijinită, în mare parte, de toți cetățenii din stânga Nistrului.
„Oferta reflectă dorința acestora de a avea stabilitate, securitate și dezvoltare social-economică de durată”, a punctat vicepremierul pentru Reintegrare.
Guvernul lucrează la o strategie de reintegrare
La finele anului trecut, Valeri Chiveri a anunțat public că Guvernul de la Chișinău elaborează în prezent o strategie de reintegrare a R. Moldova.
Totuși, oficialul a refuzat să ofere mai multe detalii despre strategie, afirmând că „aspectele sensibile necesită discreție”.
„Într-adevăr, lucrăm activ la o strategie de reintegrare. Dar, așa cum cunoașteți, aspectele sensibile necesită discreție pentru a putea soluționa sau a pune pe hârtie mai multe lucruri ce ar putea avea un efect în timp. Nu putem, de cele mai multe ori, să vorbim în timp real despre acțiunile care sunt întreprinse, fiindcă acest lucru ar putea prejudicia rezultatul final”, a declarat Valeriu Chiveri pe 3 decembrie 2025.
Vicepremierul a promis că, „la momentul potrivit, în spațiul public vor fi prezentate rezultatele acestor activități”.
Criză continuă în regiunea transnistreană
Amintim că regiunea transnistreană a început și a încheiat anul precedent cu regim de urgență în economie, în contextul crizei energetice provocate de sistarea livrării gazelor „gratuite” de către Gazprom, după ce tranzitul pe teritoriul Ucrainei a fost oprit, pe 1 ianuarie 2025.
Veniturile bugetului regiunii s-au redus semnificativ după ce Chișinăul a încetat să mai cumpere curent electric produs în regiunea transnistreană.
Dezechilibrele financiare s-au aprofundat rapid pe fondul scăderii dramatice a producției industriale și a comerțului, iar salariile în sectorul bugetar au început să fie plătite în două tranșe, din iulie 2025. Cheltuielile în mai multe domenii au fost reduse drastic, inclusiv fondurile rutier, de mediu și cel al investițiilor de capital. Proiectele sociale și de infrastructură planificate au fost amânate, pe termen nedeterminat.
Prin urmare, pretinsa administrație de la Tiraspol a recunoscut, într-un final, că economia e în prag de colaps: volumul producției industriale a scăzut cu aproape 30% față de anul 2024. Cele mai mari rate de scădere au fost înregistrate în sectorul energetic, industria chimică, construcția de mașini, prelucrarea metalelor și industria ușoară. Volumul exporturilor a scăzut cu 41.7%, iar cel al importurilor - cu 19.2%. Deficitul comercial extern s-a dublat.
Pe 18 decembrie 2025, administrația autoproclamată a introdus un nou regim de urgență în economie, pentru 30 de zile, pentru depășirea „dificultăților legate de livrările de gaze naturale”.
CITIȚI ȘI:
