Revista presei internaționale | Trump acuză Ucraina, nu Rusia, pentru blocajul negocierilor de pace; SUA insistă asupra anexării Groenlandei
Presa internațională scoate în evidență tensiunile care persistă în negocierile de pace pentru Ucraina și motivele pentru care acestea se află în impas. Totodată, publicațiile străine relatează despre reconfigurarea strategiei de securitate a Uniunii Europene, inclusiv despre disputele legate de insula daneză Groenlanda, la care pretind Statele Unite ale Americii. Protestele violente din Iran, unde SUA promit sprijin pentru manifestanți, se numără printre alte evenimente abordate de presa internațională.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat într-un interviu pentru Reuters că Ucraina, și nu Rusia, ar împiedica încheierea unui posibil acord de pace. Întrebat de ce negocierile conduse de SUA nu au dus la oprirea conflictului, Trump a spus că de vină ar fi președintele ucrainean Volodimir Zelenski, dar nu a explicat de ce. Trump a confirmat că ar putea avea o întâlnire cu Zelenski săptămâna viitoare la Forumul Economic Mondial de la Davos, deși a precizat că nu există încă planuri clare. Declarațiile vin în contextul în care Ucraina așteaptă un răspuns al Rusiei la un plan de pace în 20 de puncte redactat de Kiev și aliații săi europeni, împreună cu emisarii lui Trump, care ar pregăti noi contacte cu Moscova, subliniază Reuters.
Uniunea Europeană lucrează la o strategie proprie de securitate, menită să consolideze capacitățile de apărare ale blocului comunitar, a anunțat președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, citată de Euractiv. Potrivit surselor diplomatice ale publicației, von der Leyen a declarat în timpul unei reuniuni cu ușile închise ale Parlamentului European că UE își propune să devină o „putere militară”, recunoscând că în prezent nu are acest statut. Aceleași surse dezvăluie că noua strategie de securitate ar urma să fie prezentată în 2026, pe fondul intensificării eforturilor de reînarmare, inclusiv prin programul ReArm de până la 800 de miliarde de euro și inițiativa comună de achiziții SAFE. Contextul este dat de războiul din Ucraina, care continuă să pună presiune majoră pe bugetele de apărare europene, conchide Euractiv.
Preocupat de războiul pe care-l duce împotriva Ucrainei, președintele rus Vladimir Putin a neglijat relațiile cu aliații săi strategici ai Rusiei, care se simt tot mai abandonați, scrie Bloomberg. Agenția de presă observă că, de la Venezuela la Siria, Cuba și Iran, regimuri apropiate Kremlinului au constatat că, în momente critice, sprijinul Moscovei a lipsit sau s-a dovedit ineficient. Bloomberg dă exemplul Venezuelei, unde capturarea fostului lider al țării, Nicolas Maduro, și deficiențele sistemelor de securitate ruse și cubaneze au alimentat nemulțumirea autorităților de la Caracas. În aceste condiții, succesoarea lui Maduro, Delcy Rodríguez, ar fi nevoită să accepte o apropiere de Statele Unite și să reducă dependența de vechii aliați, constată Bloomberg.
Business Insider ajunge la concluzia că „mult lăudata” apărare aeriană a Chinei și Rusiei din Venezuela s-a dovedit inutilă în fața aviației americane în timpul raidului aerian asupra Caracasului pentru capturarea fostului lider venezuelean Nicolas Maduro. În timpul operațiunii, niciun avion american nu a fost doborât, deși armata Venezuelei dispunea de radare chinezești avansate JY-27A, remarcă Business Insider. Potrivit publicației, aceste sisteme, promovate de Beijing ca fiind capabile să detecteze avioane Stealth la peste 240 de kilometri, s-au dovedit inutile în practică. Operațiunea a implicat peste 150 de aeronave, inclusiv avioane de generația a patra Stealth și elicoptere, iar succesul raidului american sugerează că problema a fost mai degrabă în operare decât în tehnologie. Oficialii chinezi au criticat atacul SUA, fără să comenteze eficiența propriilor echipamente, relevă Business Insider.
Iranul rămâne între timp cuprins de proteste de amploare, provocate de prăbușirea record a monedei naționale și de agravarea problemelor economice, transmite Associated Press. Potrivit informațiilor disponibile, peste 2.000 de persoane și-au pierdut viața în timpul violențelor, însă numărul victimelor ar putea fi mult mai mare, remarcă agenția de presă. Associated Press subliniază că președintele american Donald Trump a declarat că, potrivit unor „surse de încredere”, planurile de execuții din Iran ar fi fost oprite, deși Teheranul sugerase pregătirea unor procese și execuții ca parte a reprimării protestelor. Afirmațiile liderului de la Casa Albă au fost făcute în contextul mesajelor recente adresate protestatarilor iranieni, în care le promitea sprijin și acțiuni din partea administrației SUA, notează agenția de presă. Trump nu a precizat sursele informațiilor și nici modul în care Statele Unite ar putea reacționa, scrie Associated Press.
Ce armament ar putea folosi SUA împotriva regimului din Iran pentru a susține protestatarii? – e întrebarea la care caută răspuns CNN intervievând experți militari. Potrivit acestora, dacă anul trecut Statele Unite au folosit rachete în timpul loviturilor aeriene asupra unor instalații nucleare iraniene, acum situația se complică. Or, eventualele ținte ar putea fi centrele de comandă ale Gărzilor Revoluționare sau obiective ce țin de interesele economice ale liderilor regimului de la Teheran. Aceste ținte se află în zone dens populate, iar victimele în rândul civililor ar discredita sprijinul declarat al SUA pentru protestatari, avertizează experții intervievați de CNN.
Danemarca nu a reușit să schimbe poziția Statelor Unite privind intenția de a prelua controlul asupra insulei daneze Groenlanda, titrează Radio Free Europe. Postul de radio face referire la concluziile ministrului danez de externe, Lars Løkke Rasmussen, care a abordat problema cu administrația americană în timpul unei vizite la Casa Albă. Deși a numit discuțiile „deschise și constructive”, Rasmussen a recunoscut că punctele de vedere ale celor două părți au rămas diferite – Danemarca insistă că securitatea Groenlandei poate fi asigurată în cadrul actual, în timp ce Statele Unite consideră în continuare că trebuie să preia controlul asupra insulei pentru a preveni ocuparea ei de către Rusia sau China. Între timp, Danemarca a început să trimită întăriri militare în Groenlanda, în contextul amenințărilor americane privind o posibilă anexare a insulei, notează Radio Free Europe.
Franța va participa la exercițiile militare comune organizate de Danemarca în Groenlanda, în cadrul unei operațiuni numite „Rezistența Arctică”, a anunțat, citat de AFP, președintele Emmanuel Macron. Potrivit liderului de la Palatul Elysee, primele unități franceze sunt deja în drum spre locul desfășurării exercițiilor, iar ulterior vor sosi contingente suplimentare. Suedia a trimis și ea militari în Groenlanda pentru a lua parte la aceleași manevre, remarcă AFP. Exercițiile vizează pregătirea insulei pentru recepționarea trupelor daneze și ale aliaților, în contextul amenințărilor SUA privind anexarea Groenlandei, mai scrie AFP.
Anexarea Groenlandei ar costa Statele Unite ale Americii între 500 și 700 de miliarde de dolari, potrivit unei evaluări realizate de experți și foști oficiali americani, citați de NBC News. Ei notează că această sumă depășește jumătate din bugetul anual al Departamentului Apărării al SUA. Oficialii danezi și groenlandezi resping ideea că insula ar putea fi vândută, subliniind că Groenlanda nu este de vânzare, amintește postul american de televiziune. Cu toate acestea, secretarul de stat american Marco Rubio a fost însărcinat să prezinte, în săptămânile următoare, un plan de achiziție, considerat o prioritate pentru Trump, susțin sursele NBC News.
Comentând recentele evoluții politice internaționale, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat ironic că situația globală este atât de tensionată încât ar fi „un moment potrivit” să începi să consumi alcool, relatează Politico. Publicația notează că acest comentariu a fost făcut în discuții cu liderii grupurilor politice din Parlamentul European, în contextul tensiunilor generate de amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda. Declarația a fost rostită într-un cadru informal, după schimburi de urări de Anul Nou între eurodeputați, conchide Politico.
