Rapița aduce sute de milioane de euro în economia R. Moldova: exporturi de 300 de mii de tone în 2025
Republica Moldova s-a poziționat pe locul doi în rândul celor mai mari furnizori de rapiță ai Uniunii Europene, performanță susținută de creșterea semnificativă a exporturilor, de calitatea înaltă a producției și de avantajele logistice ale livrărilor către piețele europene.
Potrivit datelor statistice, în perioada iulie - decembrie 2025, din Republica Moldova au fost exportate aproximativ 300 de mii de tone de rapiță, un volum de peste trei ori mai mare comparativ cu aceeași perioadă a anului 2024 și cu 11% peste recordul din 2023, când livrările au atins circa 260 de mii de tone.
Preț de nouă lei per kg
Expertul în agricultură Iurie Rija explică faptul că această ascensiune are mai multe cauze, începând cu cerințele stricte de calitate ale Uniunii Europene, pe care rapița moldovenească le îndeplinește cu succes.
„Republica Moldova devine al doilea mare furnizor de rapiță al Uniunii Europene, pentru destinații precum Bulgaria, România și, într-o măsură mai mică, Grecia. Principalul factor este calitatea – conținutul de ulei depășește așteptările cumpărătorilor, iar acest lucru este extrem de apreciat, mai ales că uleiul de rapiță este utilizat atât în industria alimentară, cât și în producerea biocombustibililor”, a declarat Iurie Rija, la emisiunea Zi de Zi de la Radio Moldova.
Expertul subliniază că Bulgaria și România joacă un rol-cheie în acest lanț comercial, inclusiv din punct de vedere logistic. Proximitatea portului Giurgiulești, accesul la Dunăre și prezența investitorilor europeni în regiune reduc considerabil costurile de transport.
„Livrările se fac eficient, inclusiv naval, în saci 'big bag' de o tonă, ceea ce face transportul rentabil. În plus, companiile din România și Bulgaria sunt prezente în Republica Moldova prin agenți de achiziții”, a precizat Rija.
Un alt element determinant este rentabilitatea culturii. Potrivit expertului, rapița este semănată toamna, ceea ce reduce riscurile asociate secetei severe din timpul verii.
„Nivelul de precipitații este mai ridicat din toamnă până primăvara, temperaturile sunt mai scăzute, iar toate aceste condiții sunt favorabile rapiței. Fermierii au înțeles acest lucru și au ales această cultură ca soluție pentru a-și stabiliza veniturile”, a explicat Rija, la postul național de radio.
Creșterea exporturilor a fost susținută și de prețuri avantajoase. Dacă în 2023 rapița a fost vândută cu aproximativ șapte lei per kg, în 2025 prețul mediu a ajuns la circa nouă lei.
„Chiar dacă anul trecut roada a fost mai mică – aproximativ 80 de mii de tone – prețul a depășit 10 lei pentru un kg. Dacă luăm în calcul productivitatea de peste două tone la hectar și prețul actual, putem spune că doar din rapiță au intrat în Republica Moldova circa 350 de milioane de euro”, a menționat expertul.
Aproape 95% din rapiță, pe piața UE
În context regional, Republica Moldova concurează cu exportatori tradiționali precum România, Ucraina și Rusia. Potrivit lui Rija, productivitatea per hectar și primele inițiative de procesare internă au oferit un avantaj competitiv.
„Am început să exportăm inclusiv material semincer și să adăugăm valoare prin procesare. La capitolul randament, am depășit în acest sezon chiar și Ucraina, România sau Rusia. Pentru fermieri, agricultura rămâne un business, iar criteriul principal este profitul”, a subliniat expertul.
Majoritatea rapiței din recolta 2025 a fost exportată imediat după recoltare, în perioada iulie - septembrie.
„Rapița este prima cultură care aduce bani în conturile fermierilor. În această perioadă, agricultorii sunt nevoiți să achite inputurile, ratele și dobânzile, motiv pentru care vânzările au fost rapide”, a explicat Rija.
Din punct de vedere geografic, aproximativ 95% din rapița moldovenească a ajuns pe piața Uniunii Europene, în special în Bulgaria și România. Cantități mai mici au fost exportate și către Germania, Polonia, Cehia, Olanda, precum și în afara UE, inclusiv în Ucraina și Asia Mică.
În ceea ce privește recolta din 2026, expertul este moderat optimist.
„Avem o toamnă ploioasă, o iarnă cu strat de zăpadă inclusiv în sudul țării, ceea ce este benefic pentru culturile de rapiță. La acest moment, condițiile climatice susțin agricultorii”, a spus Rija, menționând, totuși, că o roadă bogată poate duce la scăderea prețurilor.
„Rapița rămâne o soluție stabilă”
Unul dintre agricultorii care mizează constant pe această cultură este Gheorghe Pistrilciuc, din raionul Șoldănești. El afirmă că rapița rămâne o opțiune viabilă pentru stabilitatea financiară a fermierilor.
„Cultivăm rapița de aproximativ 10 ani. E o plantă pretențioasă, ca toate culturile agricole. Scopul e unicul: cultură profitabilă. Obții bani mai devreme – în luna, iulie, august, și poți să ai bani circulanți, cu care, de exemplu, poți să cumperi motorină, benzină și toate astea, ca să poți să dai și leafa la oameni. Și ca premergător în asolament e foarte bună. Se prelucrează bine și grămădește o parte din substanțele nutritive. Reieșind din aceste lucruri, sigur că noi o cultivăm”, a declarat agricultorul, în aceeași emisiune.
Pistrilciuc recunoaște că rapița nu este la fel de profitabilă ca floarea-soarelui, însă este mult mai sigură în condiții de secetă.
„Floarea-soarelui depinde foarte mult de anul agricol. În ultimii ani, seceta ne-a afectat grav. De aceea, rapița rămâne o soluție stabilă”, a conchis fermierul.
Menționăm că Republica Moldova a reușit să devanseze exportatori tradiționali de rapiță precum Australia, Serbia sau Canada, consolidându-și poziția pe piața europeană a oleaginoaselor.
CITIȚI ȘI:
Exporturi record și pierderi în pomicultură: un an al contrastelor pentru agricultura moldovenească
Guvernul nu va mai prelungi licențierea importurilor de cereale și oleaginoase din Ucraina
Un tânăr din țară produce 100 de tone de prune uscate pe an, 90 la sută din producție este exportată
Fructe salvate din grădinile oamenilor: un model de antreprenoriat social din nordul țării
Convingere: R. Moldova are potențialul de a deveni furnizor stabil de fructe pentru Europa
