„Eu și UE” | Expert, despre integrarea europeană: „Nu este suficient să adoptăm legi. Avem nevoie de instituții care să funcționeze”
Integrarea europeană a Republicii Moldova se resimte deja în localități, dar rămâne un proces neexplicat pe deplin și ar fi dificil de implementat fără instituții funcționale și dialog real între autoritățile centrale și cele din teritoriu. Primari și experți în politici publice avertizează că succesul negocierilor cu Uniunea Europeană nu depinde doar de legi și calendare, ci mai ales de capacitatea administrației de a livra rezultate concrete pentru cetățeni.
Din perspectiva autorităților locale, integrarea europeană este deja vizibilă prin proiecte concrete care schimbă viața oamenilor, a declarat Valeriu Popa, primarul orașului Sângera și al localităților Revaca și Dobrogea, suburbii ale capitalei, la prima ediție a emisiunii „Eu și Uniunea Europeană”, de la Moldova 1.
„Cetățenii așteaptă servicii calitative. Toți locuim în orașe și sate și foarte multe depind de calitatea serviciilor oferite la nivel local”, a spus edilul.
Acesta a menționat că fondurile europene și programele sprijinite de UE, precum „Satul European”, „Europa este aproape” sau proiectele realizate prin Agențiile de Dezvoltare Regională, au permis unor localități să atragă investiții care depășesc chiar bugetele lor anuale.
„Sunt localități cu bugete de trei - patru milioane de lei, care au implementat proiecte de cinci - șase milioane. Acolo oamenii simt foarte clar ce înseamnă integrarea europeană”, a punctat Popa, la postul public de televiziune.
În paralel, primarul a atras atenția asupra capacității administrative și profesionalizarea funcționarilor locali, fără de care, în opinia sa, fondurile europene nu pot fi absorbite eficient.
Totodată, edilul a semnalat lipsa unui dialog constant cu autoritățile centrale, în condițiile în care administrațiile locale sunt chemate să implementeze o mare parte din reformele asumate în procesul de aderare.
„În șase ani de mandat, o singură dată am avut ocazia să mă întâlnesc cu prim-ministrul, atunci când au fost invitați toți primarii din suburbii. Nu există un dialog cu primarii, mai ales cu cei din localități mari”, a punctat Valeriu Popa.
Procesul de integrare - prea tehnic pentru populație
Din perspectiva societății civile, marea problemă a procesului de aderare este „distanța” dintre limbajul tehnic al negocierilor și viața reală a cetățenilor, a explicat scriitoarea și jurnalista Paula Erizanu.
„Este foarte greu să explici acest proces tehnic în cuvinte românești. Chiar și pentru mine, uneori, este dificil să înțeleg toate etapele. Avem foarte multe englezisme și termeni care nu spun mare lucru oamenilor”, a constatat Erizanu.
În opinia sa, procesul are nevoie de mai multă creativitate în comunicare, inclusiv evenimente simbolice la nivel local, care să lege investițiile europene de experiența directă a oamenilor.
În aceeași emisiune, directorul executiv al Institutul pentru Politici și Reforme Europene, Iulian Groza, a punctat că adevăratele dificultăți ale procesului de aderare țin mai puțin de adoptarea legilor și mai mult de capacitatea statului de a le pune în aplicare, în special în domeniile fundamentale.
„Dacă ne uităm la metodologia de extindere, grupul de capitole care vizează valorile fundamentale rămâne cel mai dificil. Vorbim despre justiție, administrație publică, economie de piață, drepturile omului”, a enumerat Groza.
El susține că aceste capitole sunt monitorizate pe tot parcursul negocierilor și evaluate anual prin indicatori foarte clari, ceea ce presupune presiune constantă asupra instituțiilor și necesită o administrație capabilă să livreze rezultate, nu doar promisiuni.
„Nu este suficient să adoptăm legi. Avem nevoie de instituții care să funcționeze - Consiliul Superior al Magistraturii, Consiliul Superior al Procurorilor, administrații capabile să aplice regulile europene”, a punctat expertul.
În acest context, Iulian Groza a menționat că procesul de aderare oferă, totodată, o garanție suplimentară pentru reforme, tocmai prin faptul că standardele europene sunt clare și măsurabile.
Republica Moldova se află în etapa negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, având statut de țară candidată care negociază aderarea. Procesul a început oficial în martie 2022, când Republica Moldova a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. La doar trei luni distanță, în iunie 2022, Consiliul European a acordat Republicii Moldova statutul de țară candidată. Un pas decisiv a fost făcut în decembrie 2023, când liderii europeni au decis deschiderea negocierilor de aderare.
În iunie 2024, negocierile au fost deschise oficial prin prima conferință interguvernamentală, organizată simultan pentru Republica Moldova și Ucraina. Anul 2025 a fost dedicat, în mare parte, procesului de screening, analiza detaliată a compatibilității legislației naționale cu acquis-ul comunitar, precum și pregătirilor instituționale pentru negocierile propriu-zise.
La finalul anului 2025, au început discuțiile tehnice pe primele capitole de negociere, în special cele ce țin de valorile fundamentale, piața internă și relațiile externe.
CITIȚI ȘI:
