Corespondență Dan Alexe | Frontex: migrația ilegală a scăzut cu un sfert în 2025, dar UE trebuie să rămână pregătită
Frontex, Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă, și-a publicat cifrele pentru anul 2025, iar principala informație este că trecerile ilegale ale frontierelor au scăzut cu 26% anul trecut, ceea ce înseamnă mai puțin de jumătate față de nivelul din 2023.
Este o veste bună pentru executivul UE, care folosește sosirile neregulamentare drept indicator-cheie pentru a măsura impactul politicii sale migratorii. Momentul este, de asemenea, convenabil din punct de vedere politic, 2026 fiind anul în care noul cadru comun al UE privind migrația urmează să înceapă să-și facă simțite rezultatele.
Agenția Europeană pentru Paza de Frontieră și de Coastă, cunoscută și sub numele de Frontex (din franceză: Frontières extérieures – „frontiere externe”), este o agenție a Uniunii Europene cu sediul la Varșovia, în Polonia, însărcinată cu controlul frontierelor în spațiul european Schengen, în coordonare cu polițiștii de frontieră și de coastă din statele membre.
Frontex este prezentă și în Republica Moldova, unde desfășoară misiuni de asistență tehnică și operațională la frontiere, în special pe granițele cu Ucraina și România, lucrând alături de Poliția de Frontieră moldovenească, în baza unui acord de stat semnat în 2022, care a permis creșterea prezenței și a capacităților agenției.
Datele publicate de Frontex arată că numărul cazurilor de trecere neregulamentară a frontierelor externe ale UE a scăzut cu peste un sfert (26%) în 2025, ajungând la aproape 178.000. Aceasta reprezintă mai puțin de jumătate din totalul înregistrat în 2023 și cel mai scăzut nivel din 2021.
Scăderea este o evoluție semnificativă, însă Frontex avertizează că situația de la frontierele Europei rămâne incertă. Presiunea migrației se poate schimba rapid între rute, fiind influențată de conflicte, instabilitate și rețele de contrabandă. Uniunea Europeană se confruntă deja cu încercările unor state și structuri ostile de a exploata fluxurile de migrație pentru a pune presiune asupra frontierelor sale externe.
Totuși, decembrie 2025, când Pactul privind Migrația și Azilul a fost adoptat de miniștrii UE sub președinția daneză, se conturează drept un punct de cotitură structural, una dintre cele mai ample reforme din ultimii ani.
Frontex este și foarte contestată
Frontex este însă și intens contestată. În 2022, un raport intern al UE, realizat de Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF), a evidențiat disfuncționalități grave în activitatea agenției. De ani de zile, paza de coastă grecească este acuzată că ar practica diverse manevre de respingere a migranților, contrar Convenției de la Geneva, sub ochiul considerat de critici drept complice al celei mai bine finanțate agenții a Uniunii Europene – Frontex.
Raportul documenta o serie de violențe, inclusiv cazuri în care agenți Frontex ar fi fost implicați în împingerea migranților înapoi în mare (pushbacks).
La 5 august 2020, un avion Frontex a fost martor la un asemenea „pushback” – o respingere a migranților pe mare, contrară legislației internaționale. Imaginile filmate atunci sunt tulburătoare: o navă grecească tractează o barcă gonflabilă, cu aproximativ treizeci de migranți la bord, către apele teritoriale ale Turciei, în loc să îi aducă la țărm.
Datele publicate de Frontex confirmă însă, în prezent, atât scăderea numărului de sosiri ilegale, cât și o diminuare cu 21% a cererilor de azil la nivelul Uniunii Europene. Rămâne totuși riscul ca anul 2026 să aducă niveluri record de conflict la nivel global, inclusiv în contextul situației în continuă evoluție din Ucraina, al strămutării în masă cauzate de conflictul din Sudan și al evoluțiilor din Venezuela.
Rutele migrației ilegale
În 2025, Mediterana Centrală a rămas cea mai activă rută de migrație către UE, cu niveluri de detectare în general comparabile cu cele din 2024. Plecările din Libia au continuat să fie un factor-cheie care a modelat fluxurile către Italia.
Raportul constată că, de-a lungul rutei Balcanilor de Vest, detecțiile au scăzut semnificativ, susținute de măsuri de securitate sporite și de o cooperare strânsă cu Frontex, prezentă în regiune. Aceasta include lansarea unei noi operațiuni comune Frontex în Bosnia și Herțegovina, în noiembrie 2025, care a consolidat sprijinul operațional pe teren. În schimb, Mediterana de Vest a înregistrat o creștere a detecțiilor, legată în principal de plecările mai numeroase din Algeria.
Tentativele detectate la ieșirea spre Regatul Unit, peste Canalul Mânecii – care includ atât persoanele ajunse în Regatul Unit, cât și pe cele împiedicate să plece – au rămas aproximativ la nivelurile din 2024.
Pe toate rutele, cele trei naționalități cel mai frecvent detectate în 2025 au fost cetățenii din Bangladesh, Egipt și Afganistan. Libia a rămas principala țară de plecare pentru aproape toate naționalitățile majore, subliniind rolul său central în mișcările către Europa de-a lungul Mediteranei Centrale.
Pe mare, riscurile rămân severe, bandele criminale de trafic de persoane forțând adesea oamenii să încerce traversări periculoase în ambarcațiuni supraaglomerate și nepotrivite pentru navigație. Potrivit estimărilor Organizației Internaționale pentru Migrație, cel puțin 1.878 de persoane și-au pierdut viața în Mediterana în 2025, comparativ cu 2.573 în anul precedent.
