Revista Presei | Nicușor Dan: Integrarea europeană – una din căile de a fi împreună
Cum vede președintele României, Nicușor Dan unirea celor două maluri ale Prutului și de ce Ucraina pledează pentru modificarea formatului de negocieri în procesul de soluționare a conflictului transnistrean – sunt câteva dintre principalele subiecte ale presei, trecute în revistă.
R. Moldova, prioritate pentru politica externă a României. Moldova 1 propune declarația liderului de la Cotroceni, Nicușor Dan care a spus „Integrarea europeană – una din căile de a fi împreună”. Mesajul a fost transmis într-un discurs rostit la Palatul Cotroceni, cu prilejul întâlnirii anuale cu șefii misiunilor diplomatice acreditați în România. „Nu cred că e cazul să mai explicăm de ce nu ne va fi indiferentă soarta unui stat în care se vorbește și se simte românește. Vrem ca fiecare decizie politică sau administrativă, fiecare reuniune la nivel înalt sau tehnic să ne aducă mai aproape, până când ne vom regăsi acolo unde ne este locul, în marea familie europeană”, a mai spus Nicușor Dan.
De Ziua lui Mihai Eminescu și Ziua Culturii Naționale, agora.md propune editorialul semnat de Laurențiu Pleșca - Ce ar gândi Eminescu despre România și Republica Moldova de astăzi? Editorialistul constată că atunci când vorbea despre pământul românesc, despre limba română, despre dreptul la unitate națională, Eminescu nu o făcea din nostalgie sau sentimentalism. O făcea din convingere profundă că un popor are dreptul să existe unit, că fragmentarea este o nedreptate care trebuie corectată, nu acceptată ca fapt împlinit. Și, totuși, în România și Republica Moldova anului 2026, când este vorba de subiectul unirii, tăcem. Ne e teamă să vorbim despre ceea ce e evident, scrie Pleșca. Ne e teamă de Rusia, de complicații diplomatice, de responsabilități, de propria noastră istorie. Revenind la simbolistica zilei de 15 ianuarie, există o ironie amară în faptul că sărbătorim Ziua Culturii Naționale, în timp ce unitatea politică rămâne un vis îndepărtat, mai spune el.
Republica Moldova continuă să plătească anual aproximativ un miliard de lei, 58 de milioane de dolari, pentru acoperirea datoriilor generate de „Furtul Miliardului”. TVR Moldova a discutat cu ministrul Finanțelor, Andrian Gavrilița, care a afirmat că statul are obligația de a achita această datorie, care nu „dispare” de la sine. Potrivit lui, nu există o soluție pentru a reduce povara financiară. În perioada 2011-2015, în Republica Moldova, a avut loc o schemă masivă de fraudă bancară care a dus la furtul a aproximativ 1 miliard de dolari SUA (echivalentul a 12% din PIB-ul țării) de la trei bănci comerciale, care au fost ulterior lichidate. În dosarul „Frauda Bancară” Ilan Șor a fost condamnat definitiv la 15 ani de către Curtea de Apel. În același dosar, este acuzat și Vladimir Plahotniuc.
Chișinăul cere deblocarea circulației în stânga Nistrului pentru aprovizionarea satelor din raionul Dubăsari cu produse de primă necesitate. Deschide.md scrie că subiectul a fost discutat la prima ședință a Comisiei Unificate de Control din acest an. Delegația Republicii Moldova a cerut asigurarea accesului liber prin posturile neautorizate amplasate în raionul Dubăsari pentru agenții economici care livrează produse alimentare, medicamente și alte mărfuri de primă necesitate în satele Cocieri, Molovata Nouă, Corjova și alte localități situate pe malul stâng al Nistrului. Exponenții administrației separatiste nu au oferit un răspuns, solicitând timp pentru consultări. Circulația bacului pe râul Nistru a fost sistată din cazua temperaturilor scăzute care au dus la înghețarea fluviului.
Întret imp, în regiunea transnistreană a fost prelungită starea de urgență economică pentru încă 30 de zile, titrează IPN. Administrația secesionistă motivează prelungirea stării de urgență prin persistența problemelor economice, cauzate în mare parte de livrările reduse de gaze naturale. În perioada sărbătorilor de iarnă, mai multe mari întreprinderi industriale din regiune și-au suspendat activitatea. Combinatul de ciment din Râbnița a întrerupt complet producția, iar Uzina Metalurgică funcționează doar în regim de laminare, fără topirea oțelului. Vicepremierul pentru reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat miercuri că Tiraspolul trebuie să accepte oferta Chișinăului pentru a depăși efectele crizei energetice din regiune.
Ucraina pledează pentru modificarea formatului de negocieri „5+2” și consolidarea rolului Uniunii Europene în procesul de soluționare a conflictului transnistrean. Jurnal TV a discutat cu ambasadorul Ucrainei la Chișinău, Paun Rohovei, care spune că un stat agresor precum Rusia, nu poate pretinde la rolul de pacificator. Ambasadorul a menționat că este nevoie de pași reali de reintegrare a regiunii transnistrene. „Mulți oameni din stânga Nistrului și-au luat cetățenia R. Moldova, asta ne spune că pe malul drept e mai bine decât dincolo.”, constată Paun Rohovei.
Decizia Statelor Unite ale Americii privind suspendarea temporară a emiterii vizelor de imigrare pentru cetățenii din 75 de state, inclusiv ai R. Moldova, nu constituie o interdicție generală de călătorie sau de acces în SUA. Pe RFI vedeți precizările Ministerului de Externe de la Chișinău, care menționează că măsura are caracter administrativ, fiind parte a unui proces de reevaluare a criteriilor privind utilizarea asistenței publice. Și ambasadorul R. Moldova în SUA, Vladislav Kulminski, susține că impactul suspendării vizelor de imigrare asupra cetățenilor R. Moldova este limitat.
Cu o explicație la subiect vine și Ambasada SUA în Moldova, scrie newsmaker.md. Cetățenii Republicii Moldova nu vor fi vizați de suspendarea eliberării vizelor de imigrare în SUA, impusă de autoritățile americane, dacă au dublă cetățenie și aplică cu pașaportul unei țări care nu cade sub incidența acestei măsuri. Misiunea diplomatică a mai adăugat că vizele de imigrare deja emise nu vor fi revocate. Amintim că Departamentul de Stat al SUA va suspenda emiterea vizelor de emigrare pentru cetățenii din 75 de țări, inclusiv din Republica Moldova. Măsura va intra în vigoare din 21 ianuarie, pe un termen nedefinit.
Apartamentele din Chișinău au atins prețuri record în 2025. Pe agora.md găsiți datele unei companii imobiliare, care arată că prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a atins un maxim istoric de 1.720 euro/m² în 2025. Această medie include atât locuințele din blocuri noi, cât și pe cele din fondul locativ secundar, indiferent de stadiul de finisaj. În a doua jumătate a anului, piața imobiliară a intrat într-o fază de stagnare, iar prețurile s-au menținut la nivelul maxim, fără creșteri semnificative. Comparativ cu 2023, când prețul mediu era de 1.070 euro/m², acestea s-au scumpit cu aproximativ 60%, adică cu 650 euro/m².
Europa Liberă scrie că diplomele Universității de Medicină sunt valide și eliberate conform legislației, anunță o comisie a instituției, care a efectuat timp de două luni o anchetă internă. Asta, după ce, la începutul lui noiembrie, 12 medici români erau suspectați că ar deține documente false emise în R. Moldova. Potrivit unui comunicat al instituției, comisia a analizat o serie de documente academice și administrative, procedurile de admitere, participarea rezidenților la activitățile de instruire teoretică și practică, precum și modul de evaluare academică. De asemenea, au fost examinate toate dosarele rezidenților înmatriculați în perioada anilor 2020-2025.
Persoane din domeniul culturii, care s-au remarcat pe parcursul anului trecut, au fost premiate de Ziua Culturii Naționale. Moldova 1 scrie că premiile pentru realizări remarcabile și contribuții de durată la dezvoltarea culturii naționale au fost înmânate de președinta Maia Sandu și ministrul Culturii, Cristian Jardan, în cadrul unei gale organizate la Palatul Republicii. Președinta Maia Sandu a subliniat, la eveniment, că anume cultura a fost mereu cea care a ținut societatea unită și este „memoria care nu ne lasă să uităm cine suntem și de unde venim”. Printre laureați se numără Alexandru Pleșca, Ala Menșicov, Nicolae Ponomarenco, Sergiu Musteață. Lista câștigătorilor o găsiți pe Moldova 1.
