Fost vicepremier pentru Reintegrare: Prelungirea stării de urgență în stânga Nistrului e tactica Rusiei
Prelungirea repetată a stării de urgență în regiunea transnistreană nu reprezintă o criză tehnică, ci o manevră politică a unui regim secesionist, care menține „în captivitate” peste 300.000 de cetățeni moldoveni. Rusia continuă să subvenționeze regiunea prin mecanisme financiare obscure, iar reintegrarea este singura soluție, a declarat fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Problema gazelor în stânga Nistrului este politică, nu tehnică
Alexandru Flenchea a subliniat că situația de criză este menținută artificial și precizează că „nu e o problemă tehnică, e o problemă exclusiv politică”, iar Rusia continuă să subvenționeze regiunea prin mecanisme financiare obscure.
„Datele problemei au rămas aceleași. Gazul este în continuare achitat pe căi obscure de Federația Rusă, livrat în stânga Nistrului prin intermediul unei liste lungi de companii. Repet, e o problemă politică, fundamentală, aici, atât timp cât așa-zisa administrație a regiunii transnistrene are alegerea să achite gaze sau să nu le plătească, chiar dacă are de suportat consecințele”, a declarat Alexandru Flenchea, la postul public de televiziune.
Responsabilitatea Chișinăului în restabilirea legalității
Fostul vicepremier a opinat că Chișinăul deține pârghiile necesare pentru a impune Tiraspolului un cadru legal de activitate.
„Depinde de felul în care autoritățile Republicii Moldova, Guvernul în ansamblu, abordează această problemă și cum o pun pe masă în fața administrației de la Tiraspol. Pentru că nu este Chișinăul cel care împiedică livrarea gazelor. Să înțelegem foarte clar: aceste gaze sunt achitate cu bani supuși sancțiunilor internaționale. Evident că nu este atât de simplu să plătești. Cred că acum un an, în februarie 2025, trebuia să se insiste ca livrările de gaze în stânga Nistrului să intre în legalitate, așa cum scrie legea Republicii Moldova, cu achitarea tuturor licențelor necesare, cu prețul la gaz cel care este pe piață, exact în aceleași condiții în care gazul este consumat și achitat pe malul drept al Nistrului”, a insistat Flenchea.
Venituri fără răspundere, opțiune ilegală
Expertul avertizează că regimul subzistă grație subvenționării de la Moscova, ignorând colapsul economic al afacerilor locale din regiunea secesionistă.
„Nu trebuie să avem așteptarea că Krasnoselski sau Ignatiev sau alți subiecți de la Tiraspol vor începe, la un moment dat, să ia decizii responsabile și să fie responsabili în fața oamenilor pe care pretind că îi guvernează - 300.000 de cetățeni de-ai noștri care locuiesc acolo. Atât timp cât au libertatea de a alege între soluții legale și ilegale, neavând niciun soi de responsabilitate politică și juridică, evident că aleg opțiunea care le aduce venituri fără a avea răspundere pentru ceea ce fac. Regimul este finanțat de Federația Rusă prin intermediul gazelor achitate de Moscova, pentru că în continuare ei nu plătesc”, a precizat fostul vicepremier.
Soluția reintegrării pentru „300.000 de ostatici”
Alexandru Flenchea este de părere că reintegrarea nu mai este un proces politic, ci singura cale de a oferi un cadru previzibil pentru cei care astăzi sunt „ținuți ostatici”.
„Bineînțeles că nu mai au venituri din vânzarea de energie electrică pe malul drept, pentru că asta era grosul veniturilor. (...) Integrarea este singura soluție universală pentru toate problemele cu care se confruntă cetățenii din stânga Nistrului. Afacerile de bună-credință din stânga Nistrului ar vrea să activeze într-un cadru previzibil și legal, dar nu pot, pentru că sunt controlați de acea administrație ilegală. Întrebarea este: cât va mai tolera statul Republica Moldova o situație cu efectiv 300.000 de concetățeni ai noștri care sunt ținuți ostatici de un grup mic de oameni?”, a întrebat retoric fostul vicepremier pentru Reintegrare.
Criza din stânga Nistrului și „oferta” reintegrării
Regiunea transnistreană traversează o perioadă de instabilitate economică, marcată de prelungirea sistematică a regimului de urgență. Administrația autoproclamată a anunțat, pe 15 ianuarie, o nouă extindere a măsurilor speciale până la jumătatea lunii februarie, din cauza dificultății în aprovizionarea cu resurse energetice, funcționarea sectorului industrial și scăderea veniturilor bugetare. Regimul de urgență oferă controlul asupra fluxurilor de capital ale întreprinderilor rămase funcționale.
Vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, a declarat că actuala criză economică poate fi depășită dacă acceptă oferta Chișinăului privind reintegrarea Republicii Moldova.
Drept răspuns, așa-numitul minister de externe de la Tiraspol, i-a recomandat lui Chiveri „să nu vorbească în numele” cetățenilor din regiunea transnistreană și a acuzat că se evită orice dialog.
CITIȚI ȘI:
