Revista presei internaționale | Obiectivele militare ale Rusiei nu se opresc la Ucraina; Trump preia simbolic Premiul Nobel pentru Pace
Presa internațională scoate în evidență pregătirea întâlnirii la nivel înalt dintre Ucraina și SUA la Forumul Economic Mondial de la Davos, cu accent pe reconstrucție și garanții de securitate. Mai multe publicații străine relatează despre impasul eforturilor diplomatice de încheiere a războiului ruso-ucrainean, ambițiile geopolitice ale Rusiei și întărirea pozițiilor NATO și ale aliaților europeni. Acceptarea simbolică de către președintele SUA, Donald Trump, a Premiului Nobel pentru Pace oferit de lidera opoziției din Venezuela, se numără printre alte subiecte reflectate de presa internațională.
Ucraina pregătește o întâlnire cu delegația americană în marja Forumului Economic Mondial de la Davos, transmit agențiile internaționale de presă, citând un anunț al ministrului ucrainean de externe Andrii Sîbiga. Ukrinform precizează că discuțiile se vor axa pe reconstrucția Ucrainei, securitatea energetică și mai ales pe garanțiile de securitate pentru țară după încheierea unui eventual armistițiu. Reuniunea, programată pentru 21 ianuarie, ar urma să reunească și lideri din mai multe state G7, care vor încerca să convingă SUA să sprijine garanțiile de securitate pentru Ucraina, mai scrie Ukrinform.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat, citat de BBC, că el nu a fost și nu va fi niciodată un obstacol în calea păcii, precum a afirmat zilele trecute omologul său american, Donald Trump. Serviciul britanic de presă remarcă argumentele invocate de Zelenski în mesajul transmis aseară națiunii, când a subliniat că atacurile continue ale Rusiei asupra infrastructurii și populației ucrainene demonstrează lipsa reală de interes a Moscovei pentru pace și a cerut intensificarea presiunii internaționale asupra Rusiei.
Obiectivele militare ale președintelui rus Vladimir Putin nu se opresc la Ucraina, titrează Unian, făcând referire la concluzia la care au ajuns analiștii Institutului American pentru Studiul Războiului, după declarațiile de ieri ale liderului de la Kremlin. Unian subliniază că Putin a repetat ieri, în fața a zeci de noi ambasadori străini acreditați la Moscova, că războiul ar fi o consecință directă a extinderii NATO și a ignorării intereselor Rusiei de către Occident. Experții, citați de aceeași agenție de presă, constată că Moscova nu este interesată de un acord de pace care s-ar limita la Ucraina, ci urmărește o restructurare radicală a NATO și a arhitecturii europene de securitate.
În pofida acestor ambiții geopolitice, Putin nu mai dispune de rezerve strategice pentru a susține armata și războiul pe termen lung, având nevoie de o pauză tactică pentru a lovi din nou Ucraina. E opinia generalului în rezervă al Forțelor Armate ale Ucrainei, Serhii Krîvonos, exprimată într-un interviu pentru canalul TV Espreso. Potrivit acestuia, Kremlinul se confruntă în anul curent cu un mare deficit de finanțare, agravat de loviturile ucrainene asupra sectorului petrolier și gazier, care au redus veniturile bugetului rus cu peste 20%. Generalul susține că declarațiile lui Putin despre resurse abundente sunt un bluff, iar obiectivul real ar fi obținerea unei pauze și ridicarea sancțiunilor pentru a relua ofensiva. El concluzionează că Ucraina nu se poate baza pe garanții externe, iar singura securitate reală este o armată puternică, o economie solidă și o populație pregătită.
AFP relatează că Turcia intenționează să se alăture misiunii NATO de consolidare a flancului estic al Alianței și de descurajare a Rusiei, prin patrularea spațiului aerian al Estoniei și României cu avioane de luptă. Potrivit agenției de presă, aviația turcă ar urma să fie desfășurată în Estonia între august și noiembrie, urmând ca din decembrie până în martie 2027 să patruleze cerul României. Misiunea are loc în contextul consolidării apărării NATO după încălcări repetate ale spațiului aerian al alianței de către Rusia și înaintea summitului NATO din iulie, care va avea loc în Turcia, remarcă AFP.
Ordinea internațională bazată pe democrație și liberalism s-a prăbușit, iar Occidentul unit nu mai există, susține într-un articol pentru Politico Mark Leonard, directorul centrului de analiză Consiliul European pentru Relații Externe. Potrivit autorului articolului, politica externă a administrației Donald Trump a accelerat destrămarea parteneriatului transatlantic și a erodat încrederea europenilor în SUA, tot mai des percepute ca rival sau chiar ca o amenințare. Leonard arată că Europa începe să fie văzută ca un actor geopolitic distinct, în timp ce Ucraina și alte state se bazează tot mai mult pe UE, iar multe țări din lume se apropie de China. În acest context, expertul avertizează că lumea se îndreaptă spre o logică a sferelor de influență, iar Europa trebuie să devină un pol de putere autonom pentru a nu fi marginalizată.
Președintele SUA, Donald Trump, a acceptat simbolic Premiul Nobel pentru Pace oferit de lidera opoziției venezuelene, María Corina Machado, transmite Reuters. Trump a declarat, citat de agenția de presă, că Machado i-a oferit premiul în semn de apreciere pentru eforturile sale de pace, deși Comitetul Nobel a subliniat că distincția nu poate fi transferată sau împărțită. Reuters notează că gestul a avut loc pe fondul relațiilor politice tensionate legate de situația din Venezuela, după capturarea fostului lider al țării, Nicolas Maduro, de către forțele speciale ale Statelor Unite.
