Revista presei | Lukoil Moldova, sancționat de stat; Criză de aprovizionare în stânga Nistrului din cauza gerului
Dezideratul reunirii R. Moldova cu România reprezintă unul dintre cele mai comentate subiecte din spațiul mediatic al R. Moldova. De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm că Lukoil-Moldova a refuzat să transmită în proprietatea statului complexul petrolier de la Aeroport, și că localitățile de pe malul stâng al Nistrului, aflate sub administrarea autorităților constituționale, au dificultăți tot mai mari în aprovizionarea cu produse de primă necesitate.
Declarațiile recente ale președintei Maia Sandu cu privire la un eventual vot în favoarea reunificării Republicii Moldova cu România au provocat reacții intense atât la Chișinău, cât și la București, constată Cotidianul. Fostul ministru al Apărării, Anatol Șalaru, a explicat, în cadrul podcastului Punctul pe Știri, de la Rock FM, de ce acest mesaj nu este unul întâmplător, ci un semnal de alarmă adresat simultan cetățenilor, liderilor europeni și actorilor geopolitici. Anatol Șalaru a subliniat problema blocajului transnistrean, prezența ilegală a armatei ruse, limitele integrării europene și unirea cu România ca soluție existențială. „Eu cred că Maia Sandu a vrut să transmită un mesaj clar: în fața amenințărilor externe, România și NATO sunt soluțiile noastre. În cazul în care nu vom reuși să integrăm Moldova în Uniunea Europeană, nu vom avea altă cale decât unirea cu România pentru a asigura securitatea. Chiar și pentru o problemă de supraviețuire, unirea poate fi singura soluție”.
Iar portalul Deschide.md publică un editorial semnat de Iulian Chifu, analist de politică externă, în care la fel abordează declarația președintei Maia Sandu despre votul în cazul unui referendum pentru reunirea R.Moldova cu România. „A făcut valuri declarația Maiei Sandu într-un interviu cu reporteri britanici despre înclinația sa unionistă sau, mai exact, faptul că ar vota Da la un asemenea referendum, dacă s-ar organiza, și a motivat pragmatic și realist acest vot. (...)Cine consideră că declarația Maiei Sandu a fost o scăpare, o greșeală, un happening pe care nu și-l dorea, confundă profund persoana și nu cunoaște modul în care se pregătește președinta Republicii Moldova de interviuri sau îi neagă acesteia experiența acumulată în ultimii 15 ani de activitate politică. Este motivul pentru care spun, fără drept de apel, că Maia Sandu a ales să facă această declarație, care este, în același timp, o declarație de conștiință – asta crede și trebuia să o afirme atunci când condițiile și contextul politic și electoral o permiteau, pe parcursul mandatelor sale – dar și o mărturie de credință, adică reflectă foarte clar dorința de a mărturisi în mod deschis și clar cum privește, raționează, percepe și judecă contextul și condițiile care ar determina Unirea Republicii Moldova cu România. ”
„Nicușor Dan sparge gheața. Efortul de reunire pare să capete formă instituționalizată la București” - e titlul unui editorial publicat de NordNews. O declarație aparent confuză și superficială, făcută de președintele României, Nicușor Dan, ridică la alt nivel dezbatarea privind o posibilă reunire a celor două maluri ale Prutului, constată editorialistul Nicolae Federiuc. „Șeful statului român a aruncat o frază care merită a fi tratată cu maximă atenție, deoarece schimbă substanțial retorica oficială cu care ne-au obișnuit înalții demnitari de la București, care ne-au tot asigurat, ani la rând, de susținerea lor „fermă” pentru parcursul nostru european. O expresie devenită clișeu, care a ajuns deja să zgârie urechile, deoarece era repetată papagalicește la fiecare întâlnire oficială, mai ales când se încerca atragerea lor în discuții pe tema Unirii. (...) Iată însă că președintele României deschide, în premieră, și cealaltă portiță: integrarea în UE a Republicii e doar „una din căile de a fi împreună”, atrage atenția Nicolae Federiuc.
Recentele discuții de pe ambele maluri ale Prutului, privind o potențială unire a României cu Republica Moldova, au făcut o bună parte a opiniei publice românești să se întrebe ce ar însemna acest lucru din punct de vedere economic, dincolo de barierele evidente de ordin politic, constată Ziarul Național. Consultantul fiscal Flavius Jakubowicz, Președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România, a explicat că privită strict economic, o posibilă unire între România și Republica Moldova ar reprezenta o oportunitate strategică pe termen lung, dar și un efort economic major pe termen scurt și mediu. Astfel, continuă acesta, beneficiile nu ar fi imediate și nu ar rezulta din simpla agregare a indicatorilor macroeconomici, ci din capacitatea de a gestiona convergența, de a investi inteligent și de a menține disciplina fiscală.
Într-un articol publicat de Agora, Cristi Mariuța analizează de ce dezideratul unirii nu a ajuns să treacă de etapa declarațiilor, spre acțiuni mai concrete. Acum se negociază integrarea europeană, pe când despre unire se vorbește încă dinainte de apariția UE, atrage atenția comentatorul. ”Despre unirea, sau reunirea Moldovei cu România, în perioada contemporană, se vorbește încă dinaintea destrămării Uniunii Sovietice și căpătarea independenței de către țara noastră. Și e cumva era o râvnire logică. Înainte de a fi integrată forțat în Uniunea Sovietică sau, mai simplu zis, ocupată, țara noastră făcea parte din România. Iar unioniștii promovau, de fapt, revenirea la starea inițială sau „ultimele setări salvate”. (...) Însă, uitându-ne în urmă, putem constata că anume liderii mișcării unioniste au fost în mare parte și „groparii” acesteia. Iar aici se remarcă cel mai mult renumitul trădător Iurie Roșca. A devenit unul dintre cei mai populari politicieni ai perioadei sale, datorită agendei unioniste pe care o promova, a schimbat brusc macazul și s-a alăturat coaliției cu PCRM, spulberând speranțele a mii de tineri care au protestat zile în șir, în frig și ploaie alături de acesta. ”
Manipularea informațională pune în pericol parcursul european al Moldovei, Rusia și rețelele sale de influență adaptându-și constant strategiile, cu scopul de a bloca integrarea în UE. Constatarea se conține în raportul Centrului pentru Comunicare Strategică și Contracarare a Dezinformării (CCSCD) despre manipularea informațională și ingerințele străine din Moldova, transmite IPN. Potrivit CCSCD, acțiunile de manipulare vizează percepțiile despre viitorul țării. Sunt atacate încrederea cetățenilor în direcția europeană și credibilitatea statului în fața partenerilor externi. Aceste mesaje sunt coordonate și persistente, se adaptează rapid la contextul politic și social intern, cu scopul de a slăbi sprijinul public pentru integrarea europeană. Analiza descrie societatea ca fiind puternic polarizată. Nivelul de încredere în instituțiile statului rămâne scăzut. Rețelele sociale sunt principala sursă de informare pentru mulți cetățeni, fapt care crește vulnerabilitatea la manipulare, atenționează CCSCD.
Prelungirea repetată a stării de urgență în regiunea transnistreană nu reprezintă o criză tehnică, ci o manevră politică a unui regim secesionist, care menține „în captivitate” peste 300.000 de cetățeni moldoveni. Rusia continuă să subvenționeze regiunea prin mecanisme financiare obscure, iar reintegrarea este singura soluție, a declarat fostul vicepremier pentru Reintegrare, Alexandru Flenchea, la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1. „Depinde de felul în care autoritățile Republicii Moldova, Guvernul în ansamblu, abordează această problemă și cum o pun pe masă în fața administrației de la Tiraspol. Pentru că nu este Chișinăul cel care împiedică livrarea gazelor. Să înțelegem foarte clar: aceste gaze sunt achitate cu bani supuși sancțiunilor internaționale. Evident că nu este atât de simplu să plătești. Cred că acum un an, în februarie 2025, trebuia să se insiste ca livrările de gaze în stânga Nistrului să intre în legalitate, așa cum scrie legea Republicii Moldova, cu achitarea tuturor licențelor necesare, cu prețul la gaz cel care este pe piață, exact în aceleași condiții în care gazul este consumat și achitat pe malul drept al Nistrului”, a insistat Flenchea.
Europa Liberă relatează că cele cinci localități de pe Platoul Cocieri din stânga Nistrului – Molovata-Nouă, Roghi, Cocieri, Vasilievca și Corjova – se confruntă cu dificultăți în aprovizionarea cu alimente și mărfuri de primă necesitate după sistarea activității feribotului de la Molovata, începând cu 14 ianuarie. Feribotul de la Molovata sau bacul, cum i se mai spune, este singura cale ce asigură accesul în satele de pe Platoul Cocieri fără a trece controalele „vămilor” transnistrene, precizează sursa citată. Pentru că Nistrul a înghețat în zona respectivă, deplasarea cu feribotul a devenit imposibilă, activitatea acestuia fiind suspendată pe „o perioadă nedeterminată,” observă Europa Liberă.
Și TVR Moldova constată că localitățile de pe malul stâng al Nistrului, aflate sub administrarea autorităților constituționale, au dificultăți tot mai mari în aprovizionarea cu produse de primă necesitate. Rezervele de alimente sunt pe terminate, iar rafturile din magazine sunt goale, mai scrie postul de televiziune. În context, autoritățile de la Chișinău solicită Tiraspolului să asigure libera circulație a mărfurilor și persoanelor, notează TVR Moldova.
Numeroase publicații naționale scriu între timp că Lukoil-Moldova a refuzat să transmită în proprietatea statului complexul petrolier de la Aeroport, iar în acest context compania a fost amendată cu 5% din cifra de afaceri. Consiliul pentru Examinarea Investițiilor de Importanță pentru Securitatea Statului a oferit companiei un termen de cinci zile pentru a se conforma hotărârii anterioare, care prevedea revenirea la situația de până la 2005 și predarea infrastructurii complexului petrolier în proprietatea statului, precizează MOLDPRES.
„Taxe nejustificate” sau aplicarea legii? Cum explică Serviciul Vamal costurile pentru unele colete – explică Ziarul de Gardă. În timp ce autoritățile lucrează la cadrul legal pentru introducerea unei taxe fixe aplicabile coletelor comandate de pe platforme online precum Temu, Joom și AliExpress, în spațiul online au apărut discuții privind unele „taxe vamale nejustificate” percepute în anumite cazuri, menționează publicația. De cealaltă parte, reprezentanții Serviciului Vamal (SV) declară pentru Ziarul de Gardă că „drepturile de import nu sunt stabilite arbitrar, ci sunt calculate exclusiv în baza valorii declarate și a regimului vamal aplicabil, potrivit cadrului legal”. ZdG a analizat cazuri recente și prezintă atât prevederile legale din R. Moldova, cât și explicațiile oferite de autorități.
Note mai puține, teste mai rare: regulile de evaluare și notare a elevilor, modificate de Ministerul Educației, titrează Newsmaker . Publicația notează că elevii din Republica Moldova vor avea nevoie de minimum două note pentru a li se calcula media semestrială, iar evaluările vor fi mai puține decât până acum. Potrivit ministrului Dan Perciun, noile reguli vor aduce mai multă claritate în procesul de notare și vor reduce birocrația, observă NewsMaker. Modificările la regulament clarifică și statutul elevului - promovat, corigent sau amânat - și elimină complet situațiile în care un elev poate fi lăsat repetent, atrage atenția portalul Deschide.md. Publicația adaugă că profesorii obțin mai multă autonomie: numărul evaluărilor sumative și al notelor va fi stabilit de fiecare cadru didactic, în funcție de specificul clasei și al curriculumului.
Iar Ziua de azi, portalul de știri al mun. Cahul, semnalează că organizațiile studențești din Moldova se opun intenției Ministerului Educației și Cercetării de a comasa prin absorbție Universitatea de Stat „Bogdan Petriceicu Hașdeu” din Cahul cu Universitatea Tehnică a Moldovei (UTM). Poziția a fost exprimată într-o notă publică, semnată de mai multe structuri studențești, care solicită oprirea procesului și reluarea unor consultări reale cu mediul academic și comunitatea locală. În cadrul unei conferințe de presă la IPN, reprezntanții grupurilor studențești au subliniat că instituția nu se află în declin, ci înregistrează o dinamică pozitivă. Pentru prima dată în ultimii patru ani, instituția a depășit pragul de 1 000 de studenți, numărul discipolilor cu frecvență la zi depășindu-l pe cel cu frecvență redusă. Studenții au remarcat și rolul identitar și cultural al universității, considerată simbol al continuității românești în sudul Moldovei, într-o regiune unde activează deja universități cu predare în alte limbi. Un alt argument vizează incompatibilitatea profilurilor academice – Universitatea din Cahul are caracter preponderent socio-umanist, în timp ce UTM e axată pe domeniul tehnic. Respectiv, mai mulți studenți și experți din mediul universitar consideră că un management centralizat la Chișinău nu ar aduce beneficii clare și ar slăbi rolul universității ca pol de dezvoltare regională, mai scrie IPN.
