Selecția Națională Eurovision 2026: „O producție de mare complexitate, cu reacții pozitive din afara țării”

Selecția Națională Eurovision 2026, desfășurată pe 17 ianuarie la Arena Chișinău, a fost cea mai amplă producție realizată în ultimii ani de televiziunea publică atât din punct de vedere tehnic, cât și organizatoric, susțin reprezentanții „Teleradio-Moldova” (TRM). Într-o evaluare „la rece”, făcută după Finala Națională, conducerea TRM și producătorii concursului afirmă că ediția din acest an a atras interes internațional, a ridicat standardele de organizare și a pus bazele unei participări competitive a Republicii Moldova la Eurovision 2026 de la Viena.
„Dacă ar fi să nu facem uz de un indicator numeric, eu cred că ce s-a produs sâmbătă (17 ianuarie - n.r.) la Arena Chișinău a fost cea mai mare producție pe care a avut-o televiziunea publică într-o perioadă extrem de lungă de timp și a avut, să zicem, o performanță decentă”, a declarat Andrei Zapșa, director general adjunct al „Teleradio-Moldova”, responsabil de televiziune, la emisiunea „Bună Dimineața”, de la Moldova 1.
Potrivit acestuia, ediția din acest an a fost percepută diferit inclusiv de public, în contextul unor îmbunătățiri vizibile la nivel de organizare, ritm și construcție vizuală a spectacolului.
„Lumea a apreciat mult upgrade-ul sau creșterea calității organizării, mai ales felul în care am pus toate lucrurile la punct din punct de vedere scenografic”, a menționat Andrei Zapșa.
De asemenea, organizatorii spun că Selecția Națională 2026 a atras un interes sporit din partea presei internaționale, precum și a platformelor specializate care urmăresc constant concursul Eurovision. Acest lucru a fost remarcat inclusiv prin numărul de jurnaliști străini și reacțiile apărute imediat după finală.
„Ne măgulește acest lucru. Totodată, avem deja experiența etapelor internaționale. Am fost la Malmö și am avut ocazia să vedem din culise ce înseamnă o competiție de acest nivel”, a declarat Andrei Zapșa.
În acest context, directorul general adjunct al TRM consideră că ediția din acest an s-a apropiat, ca dimensiune și organizare, de standardele europene.
„Eu chiar cred că ne-am apropiat mult de un asemenea standard și ca dimensiune, nu doar din punctul de vedere al calității. Am avut mulți jurnaliști internaționali acreditați, iar din discuțiile cu ei am recepționat un feedback extrem de pozitiv”, a precizat Andrei Zapșa.

Întrebat despre costurile organizării concursului, reprezentantul TRM susține că bugetul ediției 2026 nu a depășit semnificativ cheltuielile din anii trecuți.
„În acest an, nu am cheltuit cu mult mai mult decât în anii precedenți. Dacă este să comparăm cu anul 2024, noi am cheltuit, de principiu, cam aceiași bani”, a comparat Andrei Zapșa.
Acesta a mai menționat că toate datele finale vor fi făcute publice după încheierea calculelor.
„Încă mai trebuie să tragem liniile și să înțelegem exact cifrele, dar toată această informație va fi publică”, a dat asigurări Andrei Zapșa.
În pofida constrângerilor financiare, conducerea TRM consideră participarea la Eurovision o investiție justificată.
„Este un show costisitor în esență, dar își merită banii, pentru că o asemenea platformă, unde să te poți afirma și organizațional, și ca țară, este greu de găsit în altă parte”, a punctat Andrei Zapșa.
Sprijin financiar și logistic pentru reprezentantul R. Moldova

Câștigătorul Selecției Naționale, Satoshi, a primit un certificat de susținere în valoare de un milion de lei, destinat pregătirii participării la Eurovision Song Contest 2026, care va avea loc în luna mai la Viena.
„Pregătirea pentru Eurovision este o misiune dificilă și foarte costisitoare. Acest suport este departe de a acoperi toate cheltuielile, dar este un start și simplifică anumite lucruri”, a declarat Andrei Zapșa.
Potrivit acestuia, TRM va contribui și prin acoperirea unor costuri logistice și de promovare.
Schimbări structurale și concurenți bine pregătiți
Producătorul concursului, Serghei Orlov, consideră că deschiderea televiziunii publice față de artiști și producători a fost unul dintre elementele-cheie ale ediției din acest an.
„Pentru prima dată după mulți ani, televiziunea a ascultat mai întâi artiștii, apoi producătorii cum poate fi îmbunătățită selecția, cum poate deveni mai transparentă și mai interesantă pentru public. Sistemul de selecție a fost schimbat complet”, a declarat Serghei Orlov.
El spune că reacțiile primite după concurs confirmă interesul crescut pentru Republica Moldova. De asemenea, producătorul a apreciat și nivelul artistic al concurenților, precizând că ediția 2026 a fost una competitivă.
„Din cele 16 piese, nu a fost niciuna care să nu poată fi prezentată pe o scenă mare. Toți concurenții au fost bine pregătiți, au investit în regie, coregrafie și interpretare”, a remarcat Serghei Orlov.
În ceea ce privește prestația Republicii Moldova la Viena, Serghei Orlov a subliniat necesitatea unei munci consistente în perioada următoare.
„Cred că sunt șanse reale, dar urmează multă muncă. Piesa s-a schimbat deja în bine față de primele audiții și mai are potențial. Avem timp pentru revizuire, pentru un videoclip și pentru promovare”, a declarat Serghei Orlov.

Precizăm că Selecția Națională Eurovision 2026 a fost organizată de „Teleradio-Moldova” în mai multe etape, începând cu audițiile live, la care au participat 37 de artiști. În Finala Națională din 17 ianuarie, găzduită de Arena Chișinău, au concurat 16 piese.
Pentru ediția din acest an, TRM a optat pentru implicarea unor producători dedicați concursului, în încercarea de a îmbunătăți formatul și calitatea spectacolului. Printre aceștia s-au numărat Serghei Orlov, unul dintre cei mai longevivi producători ai selecției naționale, și Roman Burlaca, cooptat pentru expertiza sa în producții muzicale și de televiziune.
În urma competiției, Satoshi a fost desemnat câștigător cu piesa „Viva, Moldova!” și va reprezenta Republica Moldova la Eurovision Song Contest 2026. Interpretul va urca pe scenă în prima semifinală a concursului, organizată pe 12 mai, alături de concurenți din Georgia, Portugalia, Croația, Suedia, Finlanda, Grecia, Muntenegru, Estonia, San Marino, Polonia, Belgia, Lituania, Serbia și Israel.
CITIȚI ȘI: