INTERVIU | Ion Munteanu: Prin eficientizarea resurselor, R. Moldova vizează o autonomie energetică de 80 la sută
Sursele regenerabile de energie vor deveni pilonul central în arhitectura sistemului energetic al Republicii Moldova, iar în trei decenii țara ar putea ajunge la un nivel de autonomie energetică de 80 la sută. Declarațiile aparțin directorului Centrului Național pentru Energie Durabilă (CNED), Ion Munteanu, și au fost făcute în cadrul unui interviu oferit pentru Moldova 1. Oficialul subliniază că, pe lângă investițiile în panouri fotovoltaice și energie eoliană, eficiența energetică a clădirilor rămâne o măsură rentabilă pe termen lung.
Soarele și vântul, pilonii noii arhitecturi energetice
„Sursele regenerabile de energie vor avea un rol foarte important în ceea ce privește arhitectura sistemului energetic al Republicii Moldova și cu siguranță acestea vor ajunge să aibă o pondere destul de mare. Putem vorbi de aproape 80-90 la sută în următorii 25 de ani. Lucrurile evoluează foarte rapid și cred că, în 25-30 de ani, am putea avea această autonomie energetică”, a declarat Ion Munteanu pentru postul public de televiziune.
Potrivit directorului CNED, „teoretic, potențialul de generare a energiei din surse regenerabile, practic, poate să acopere tot necesarul”, totuși, succesul depinde de capacitatea tehnică a sistemului de compensare, atunci când lipsește energia regenerabilă.”
În contextul în care peste 75% din fondul de locuințe este învechit, pierzând până la 60% din căldură, prioritatea strategică a statului se mută de la producție la conservarea energiei.
Un leu investit în energia verde aduce patru lei profit
„Statul dă prioritate măsurilor de eficiență energetică. Un leu investit în eficiența energetică generează peste patru lei beneficii, sub formă de economii la energie, locuri de muncă și dezvoltarea economiei locale. Un exemplu: pentru reabilitarea energetică a unei case de locuit de dimensiuni medii de 80 de metri pătrați, costurile sunt de aproximativ 400-420 de mii de lei, conform estimărilor noastre. Și aici intră reabilitarea termică a clădirii, schimbarea geamurilor, izolarea termică a acoperișului și sistemul de încălzire”, explică Munteanu.
Directorul CNED a punctat necesitatea colaborării cu mediul privat pentru a atinge obiectivul ambițios.
„Ca până în 2050 să reabilităm 70 la sută din fondul de clădiri, ne dăm bine seama că este necesar să atragem sectorul privat. La prima etapă, statul își asumă responsabilitatea de a face aceste investiții. Deja am început lucrul la dezvoltarea unui mecanism prin care să recuperăm investițiile din economiile de energie. Va fi pilotat pe sectorul de clădiri publice în următorii ani, ca să demonstrăm fezabilitatea modelului financiar”, a mai comunicat Ion Munteanu.
Provocarea echilibrării sistemului în „era” energiei verzi
Oficialul a detaliat modul în care cetățenii pot beneficia de suport financiar, pentru a face tranziția accesibilă tuturor categoriilor sociale.
„Autoritățile oferă mai multe instrumente prin care ajută oamenii și agenții economici să contribuie la energie verde și să-și reabiliteze termic clădirile. În momentul de față, oamenii simpli pot să aplice la programe de reabilitare termică a clădirilor. De exemplu, sunt câteva mecanisme de suport pentru asociațiile de condominiu unde statul acoperă 70 la sută din costul investițiilor. Avem produse de finanțare pentru casele obișnuite, familii obișnuite, unde statul acoperă costul investițiilor în limita la 200 de mii de lei. Un alt proiect de finanțare este destinat familiilor vulnerabile, unde practic statul acoperă aproximativ 95 la sută din suma investițiilor.”
În ceea ce privește panourile fotovoltaice, acestea sunt finanțate strategic, fiind condiționate de eficiența clădirii pentru a evita risipa de energie produsă.
„Generarea energiei din surse regenerabile, cum ar fi panouri fotovoltaice, este o măsură pe plan secundar, dacă e să o comparăm cu măsurile de eficiență energetică. În toate produsele de finanțare pe care noi le avem în implementare, se susțin panourile fotovoltaice în anumite condiții: dacă clădirea este reabilitată energetic, atunci noi susținem panourile fotovoltaice cu baterii de stocare. Dacă ne referim la case individuale, atunci panourile fotovoltaice se susțin spre finanțare împreună cu pompa de căldură și baterii de stocare”, relevă directorul CNED.
În final, Ion Munteanu a remarcat interesul crescut al consumatorilor care își doresc facturi zero, dar și al investitorilor mari, fapt ce demonstrează că sectorul energetic a devenit un domeniu atractiv.
„Aproximativ 960 de MegaWatt este puterea instalată la parcurile fotovoltaice și turbinele eoliene. Din acestea, 65 la sută sunt parcurile fotovoltaice. Din total, 25 la sută sunt capacități instalate de consumatori, persoane fizice și juridice. (...) La ultimele licitații care au fost organizate de Ministerul Energiei pentru capacitate mare, au participat aproximativ 40 de companii. Foarte important de menționat că din cele 960 de capacități instalate, 54 de procente sunt pe piața liberă, adică producători sau companii private”, a conchis directorul CNED, la Moldova 1.
Moștenirea energetică și miza renovării naționale
Situația precară a infrastructurii imobiliare din Republica Moldova reprezintă, în prezent, principala barieră în calea securității energetice. Aproximativ 75% din fondul locativ, care include blocuri rezidențiale, instituții de învățământ și spitale, au fost edificate în urmă cu mai bine de patru decenii. Aceste structuri nu dispun de performanță termică, iar până la 60% din agentul termic livrat acestor clădiri se dispersează. Într-o țară care importă cea mai mare parte a resurselor de gaze naturale și electricitate, această risipă amplifică vulnerabilitatea în fața șocurilor de preț de pe piețele internaționale. În acest context, autoritățile de la Chișinău au fixat anul 2050 ca termen-limită pentru o transformare structurală. Strategia națională vizează nu doar renovarea termică integrală a clădirilor existente, ci și o schimbare de paradigmă prin substituirea resurselor fosile importate cu energie produsă local din surse regenerabile.
