Revista presei internaționale | Davos 2026: procesul de pace pentru Ucraina, umbrit de problema Groenlandei
Presa internațională continuă să comenteze disputele transatlantice pe tema Groenlandei, care influențează agenda Forumului Economic Mondial de la Davos, marginalizând Ucraina și generând tensiuni între Statele Unite și Europa. Publicațiile străine analizează impactul presiunilor comerciale și al tarifelor anunțate de Donald Trump, precum și intenția liderului american de a crea un „Consiliu al Păcii”, inclusiv cu participarea lui Vladimir Putin. În paralel, presa reflectă nemulțumirea iranienilor față de promisiunile neîndeplinite ale lui Trump privind sprijinul pentru protestatari.
Situația din jurul Groenlandei schimbă agenda Forumului Economic Mondial, care a început azi la Davos, împingând Ucraina pe plan secund, transmite Politico. Potrivit publicației, discuțiile se vor concentra mai degrabă pe tensiunile dintre Statele Unite și Europa izbucnite după ce președintele american Donald Trump a început să insiste tot mai mult asupra anexării insulei daneze Groenlanda. La Forumul Economic Mondial care începe mâine la Davos, urma să aibă loc o nouă întâlnire a lui Donald Trump cu omologul său ucrainean Volodimir Zelenski, amintește Politico. Publicația precizează că acum șansele unei asemenea întrevederi, la care urma să fie abordat planul american de pace în 20 de puncte, sunt extrem de scăzute din cauza poziției reticente a Casei Albe.
Financial Times confirmă că liderii și delegațiile UE care urmează să se întâlnească la Davos cu Donald Trump intenționează să mute accentul discuțiilor de pe Ucraina pe Groenlanda. Deși inițial planul european viza obținerea unor garanții de securitate americane pentru Ucraina postbelică, disputele provocate de intenția lui Trump de a prelua Groenlanda sunt percepute ca o amenințare majoră la adresa NATO, remarcă Financial Times. Diplomați europeni, citați de ziarul britanic, afirmă că strategiile pregătite sunt rescrise, fiind înlocuite cu o combinație de presiuni economice și oferte diplomatice pentru detensionarea relațiilor cu Washingtonul. Unii oficiali europeni rămân optimiști și consideră declarațiile lui Trump drept tactici de negociere, mai scrie Financial Times.
Unian informează că președintele SUA, Donald Trump, a publicat pe rețelele sociale un mesaj al președintelui francez Emmanuel Macron, în care acesta propunea organizarea unei întâlniri la Paris după Forumul de la Davos cu reprezentanți ai Ucrainei, Rusiei, Danemarcei și Siriei. Trump a comentat ironic problema Groenlandei și a amenințat cu taxe de 200% pe care le-ar putea impune importurilor de vinuri franceze pentru a-l determina pe Macron să se alăture „Consiliului Păcii” pentru Gaza. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, i-a transmis lui Trump mulțumiri pentru activitatea sa de mediere și intenționează să sublinieze rolul SUA în Siria, Gaza și Ucraina în discursul de la Davos, scrie Unian. Potrivit agenției de presă, publicarea corespondenței private a stârnit controverse, deoarece este considerată inacceptabilă în diplomație.
Pe fondul disputelor pe tema Groenlandei, presiunile comerciale exercitate de președintele SUA, Donald Trump, asupra guvernelor europene sporesc șansele ca Europa să-și retragă o bună parte din activele deținute în SUA pentru a avantaja moneda euro. La această concluzie ajung experții economici intervievați de Bloomberg. Ei amintesc că Europa este cel mai mare creditor al SUA, deținând obligațiuni și acțiuni americane în valoare de aproximativ 8 trilioane de dolari, aproape dublu față de restul lumii la un loc. Potrivit analiștilor, tensiunile din cadrul alianței occidentale pot accelera o diminuare treptată a dominanței dolarului, în timp ce noile tarife anunțate de Trump pot stimula o mai mare coeziune politică europeană. Bloomberg amintește că Trump a amenințat că va introduce taxe suplimentare de 10% de la 1 februarie și de 25% de la 1 iunie asupra importurilor din mai multe state europene, invocând opoziția acestora față de anexarea Groenlandei de către SUA.
Oficialii NATO refuză să mai împărtășească informații de securitate cu SUA din cauza amenințărilor președintelui american Donald Trump de a anexa Groenlanda, relatează The i Paper. Sursele publicației arată că ambițiile americane subminează încrederea transatlantică și distrug acordurile de cooperare dintre serviciile de informații europene și cele americane. În aceste condiții, devine tot mai restrânsă colaborarea SUA cu Marea Britanie în cadrul alianței „Doi Ochi” și cea din cadrul alianței „Cinci Ochi”, în care mai intră Canada, Australia și Noua Zeelandă. Experții britanici, citați de The i Paper, avertizează că tensiunile provocate de deciziile politice ale lui Trump au un impact fără precedent asupra relațiilor în domeniul informațiilor.
Luni, mii de norvegieni urmau să primească scrisori trimise de armată, în care sunt informați că, în caz de război, casele, mașinile, bărcile și alte bunuri pe care le dețin ar putea fi confiscate, transmite Euronews. Militarii citați de postul pan-european de televiziune spun că aceste măsuri au rolul de a asigura accesul forțelor armate la resursele necesare apărării țării. În timp de pace, aceste scrisori au doar caracter informativ și urmăresc să accentueze importanța pregătirii pentru eventuale conflicte armate, notează aceiași militari. Oficialii norvegieni, citați de Euronews, afirmă că actuala situație de securitate este cea mai gravă de la al Doilea Război Mondial, motiv pentru care țara intensifică pregătirea militară și civilă.
Mai multe publicații continuă să analizeze planul liderului american, Donald Trump, de a crea un Consiliu al Păcii în care să intre lideri din diferite țări ale lumii. Sky News subliniază că Trump l-a invitat în această organizație și pe președintele rus Vladimir Putin. Gestul a stârnit indignare la Kiev, unde invitația este percepută ca o ironie amară după ani de atacuri rusești, comentează Sky News. Consiliul este conceput pentru a monitoriza respectarea unui armistițiu, deși Moscova continuă să respingă orice încetare a focului fără un acord de pace complet, inclusiv în Ucraina, notează aceeași sursă. Deși Casa Albă nu confirmă oficial invitația, analiștii citați de Sky News consideră că demersul semnalează că Trump vede în Putin un actor legitim al negocierilor, nu un lider marginalizat, fapt ce întărește îngrijorările europene privind o eventuală concesie politică în favoarea Rusiei.
Associated Press constată că cel puțin opt țări au declarat că au primit invitații pentru a intra în „Consiliul Păcii” pe care-l creează președintele american Donald Trump. Agenția de presă relevă că este vorba de un organism internațional menit să supravegheze inițial următorii pași pentru aplicarea armistițiului dintre Israel și Hamas în Fâșia Gaza. Ungaria și Vietnam au acceptat să intre în „Consiliul Păcii”, alte țări invitate fiind India, Australia, Iordania, Grecia, Cipru și Pakistan, remarcă Associated Press. Participarea permanentă în consiliu necesită o contribuție de 1 miliard de dolari, care va fi folosită pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, în timp ce mandatul standard este de trei ani fără contribuție financiară, notează agenția de presă. Sursele Associated Press dezvăluie că SUA ar putea anunța lista oficială a membrilor la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul ar putea deveni un rival al Consiliului de Securitate al ONU, al cărui rol a fost redus de blocajele SUA și de reducerea finanțării internaționale, mai scrie Associated Press.
Iranienii afectați de protestele soldate cu mii de morți spun că se simt trădați după ce președintele SUA, Donald Trump, a promis în repetate rânduri sprijin, dar ulterior a renunțat la orice intervenție, relatează The Washington Post. Unii dintre iranieni, intervievați de publicație, afirmă că declarațiile lui Trump în sprijinul protestatarilor le-au întărit hotărârea de a se opune regimului condus de Ali Khamenei și au creat așteptări privind o posibilă acțiune militară americană – așteptări care s-au dovedit a fi deșarte. Trump declarase anterior că Statele Unite sunt pregătite să ajute protestatarii dacă regimul teocratic de la Teheran va reprima manifestațiile prin forță, însă, în cele din urmă, nu a mai intervenit, conchide The Washington Post.
