Reconstrucția Ucrainei nu poate aștepta „după război”. R. Moldova, România și Ucraina pun bazele unui instrument economic comun
Reconstrucția Ucrainei trebuie pregătită din timp, prin coordonare regională, instituții funcționale și proiecte economice clare, nu amânată pentru perioada de după război. Miza acestui proces este refacerea infrastructurii și a economiei, precum și consolidarea stabilității regionale, atragerea investițiilor și crearea unor mecanisme durabile de cooperare între statele vecine.
În acest context, lideri politici, diplomați și reprezentanți ai mediului de afaceri din România, Ucraina și Republica Moldova s-au reunit marți, 20 ianuarie, la Chișinău pentru a oficializa demersurile de constituire a Camerei de Comerț Trilaterale România-Ucraina-Republica Moldova (CCTRUM).
„Un capital care așteaptă nu produce nimic”
Potrivit participanților la Conferința de Nivel Înalt „Parteneriat pentru Reconstrucție”, reconstrucția Ucrainei nu poate fi redusă la un exercițiu tehnic sau la o simplă distribuire de fonduri. Fără structuri stabile, coordonare între state și încredere din partea investitorilor, procesul riscă să rămână fragmentat și ineficient.
„Reconstrucția Ucrainei nu este un exercițiu tehnic. Fără structuri stabile, reconstrucția rămâne fragmentată. Fără coordonare, fondurile se risipesc, iar fără încredere, capitalul așteaptă. Iar un capital care așteaptă nu produce nimic”, a declarat, la eveniment, europarlamentarul Vasile Dîncu, copreședinte al Alianței Eurodeputaților din Europa de Est pentru Reconstrucția Ucrainei.
În același timp, constituirea Camerei de Comerț Trilaterale a fost prezentată drept un pas necesar pentru transformarea solidarității politice într-un mecanism economic de lucru. Noua structură este gândită ca o platformă de coordonare între administrații publice, mediul de afaceri și partenerii internaționali, capabilă să pregătească proiecte concrete încă din această etapă.
„Astăzi nu mai vorbim despre o idee sau un concept. Camera de Comerț Trilaterală a fost constituită și trebuie să devină o platformă de lucru pentru administrații și mediul de afaceri”, a punctat Iurie Calestru, președinte al Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor.
Potrivit acestuia, structura va facilita cooperarea public-privată, va sprijini pregătirea proiectelor investiționale și va crea o legătură directă între nevoile reale din Ucraina și resursele disponibile în regiune.
R. Moldova, capabilă să conecteze Estul cu Vestul
Republica Moldova este văzută în acest proces nu doar ca stat vecin al Ucrainei, ci ca un spațiu de coordonare regională, capabil să conecteze Estul și Vestul, administrațiile naționale și mecanismele europene de finanțare. Flexibilitatea instituțională și statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană sunt considerate avantaje-cheie.
În același timp, participanții au menționat că implicarea Republicii Moldova nu este una teoretică, ci se bazează pe experiență acumulată deja în gestionarea efectelor războiului, în special pe dimensiunea umanitară și medicală.
„Republica Moldova a oferit acces la servicii medicale de urgență, spitalizare, îngrijiri chirurgicale, sănătate maternă și infantilă, vaccinare, servicii de sănătate mintală și reabilitare pentru refugiații din Ucraina”, a amintit Angela Paraschiv, secretar de stat la Ministerul Sănătății.
Potrivit acesteia, Camera de Comerț Trilaterală creează premisele pentru ca Republica Moldova să fie implicată și în proiecte de reconstrucție care vizează refacerea capacităților medicale și sociale ale Ucrainei.
De asemenea, participanții au menționat că reconstrucția Ucrainei nu poate fi limitată la infrastructură și economie, ci trebuie să includă și dimensiunea culturală, esențială pentru refacerea comunităților, a identității și a încrederii sociale. Cultura a fost prezentată ca un instrument de dialog, continuitate și cooperare pe termen lung între cele trei state.
În acest context, a fost invocat și Memorandumul trilateral semnat în 2025 de ministerele Culturii din România, Republica Moldova și Ucraina, care vizează relansarea demersurilor comune pentru înscrierea civilizației Cucuteni–Tripilia pe lista Patrimoniului Mondial UNESCO. Potrivit participanților, proiectele culturale comune pot completa eforturile economice și pot contribui la o reconstrucție durabilă, ancorată în valori europene și într-un patrimoniu comun.
Infrastructura și energia, piloni ai reconstrucției Ucrainei
Reconstrucția Ucrainei va depinde în mare măsură de funcționarea infrastructurii de transport și a sistemelor energetice. România și Republica Moldova sunt considerate elemente-cheie în acest proces - atât ca state de tranzit, cât și ca hub-uri logistice și energetice.
„Camera de Comerț Trilaterală este un instrument concret, care poate pregăti companiile pentru reconstrucție și poate crea legături stabile între administrații, mediul de afaceri și finanțatori”, a declarat Adrian Cozma, vicepreședinte al Camerei Deputaților din România.
Pentru partea ucraineană, reconstrucția nu este o temă de perspectivă, ci o necesitate discutată în condiții de urgență, în plin război. Reprezentanții regiunii Cernăuți au amintit atacurile constante asupra infrastructurii energetice și riscurile directe pentru populație, inclusiv în regiunile de frontieră.
„La -20 de grade Celsius, dușmanul nu se oprește și atacă infrastructura energetică. Orașe întregi rămân fără electricitate, fără apă și fără încălzire”, a declarat Micola Guitor, membru al Consiliului Regional Cernăuți, menționând că în această regiune întreruperile de curent pot dura până la 16 ore.
Acesta a făcut apel la sprijin european și la menținerea atenției internaționale asupra situației din Ucraina.
Din perspectiva autorităților regionale, Camera de Comerț Trilaterală este văzută ca un instrument necesar atât pentru reconstrucția economică, cât și pentru refacerea încrederii sociale.
„Vedem această inițiativă ca pe o oportunitate foarte necesară atât pentru reconstrucția economică, cât și pentru reconstrucția psihologică. Cine ar putea să ajute vecinul, dacă nu vecinul bun?”, a întrebat Iurie Levcic, membru al Consiliului Raional Cernăuți, subliniind sprijinul autorităților din regiune pentru această platformă trilaterală.
În cadrul evenimentului desfășurat la Chișinău, a fost constituit grupul de lucru pentru înregistrarea Camerei de Comerț Trilaterale, un pas decisiv pentru operaționalizarea acestei structuri. Noua entitate va funcționa ca un hub logistic și investițional, având scopul de a atrage fonduri europene și internaționale pentru proiecte care vizează modernizarea infrastructurii, securitatea energetică și dezvoltarea sustenabilă a celor trei state.
Menționăm că discuții privind constituirea Camerei de Comerț Trilaterale România - Ucraina - Republica Moldova, ca mecanism economic comun pentru sprijinirea reconstrucției Ucrainei, au avut loc în ultimele luni în mai multe formate regionale și europene, inclusiv în România și la Bruxelles.
Subiectul a fost abordat în cadrul unor reuniuni organizate la București, cu participarea reprezentanților mediului de afaceri și ai autorităților publice din statele din regiune, precum și în întâlniri desfășurate la nivel european, unde reconstrucția Ucrainei a fost discutată ca parte a efortului mai larg de stabilizare și integrare a vecinătății estice a Uniunii Europene.
CITIȚI ȘI:
