Ironiile și amenințările lui Trump care tensionează tot mai mult relația dintre SUA și UE
Discursul susținut de Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos a accentuat tensiunile dintre Statele Unite și Europa, după ce președintele american a recurs din nou la ironii, amenințări comerciale și afirmații controversate la adresa aliaților europeni, remarcă BBC.
Deși Trump a exclus explicit folosirea forței militare pentru a prelua Groenlanda, mesajul său a fost perceput de mulți lideri europeni drept jignitor și autoritar, alimentând nemulțumirea față de tonul Washingtonului și reaprinzând disputa privind tarifele și suveranitatea teritorială.
„Fără noi, chiar acum ați vorbi cu toții germană”, le-a spus președintele Donald Trump participanților la Forumul Economic Mondial, pe 21 ianuarie, în Alpii elvețieni.
Mulți oameni, de la Bruxelles la Berlin și până la Paris, au perceput discursul său drept jignitor, autoritar și inexact. În intervenția sa, Trump a susținut ideea că Europa se îndreaptă pe o cale greșită. Este o temă pe care a abordat-o frecvent, însă capătă un impact diferit atunci când este rostită pe teritoriul european, direct în fața unor presupuși prieteni și aliați, notează BBC, citat de Digi24.ro.
Există, fără îndoială, o ușurare considerabilă în întreaga Europă după ce președintele SUA a exclus, la forumul de la Davos, folosirea forței militare pentru a prelua Groenlanda. Chiar și în ipoteza în care își va respecta cuvântul, problema de fond rămâne aceeași: Trump își dorește un teritoriu despre care proprietarii spun clar că nu este de vânzare.
„Ceea ce este foarte clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă", a declarat ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, jurnaliștilor, la Copenhaga, citează Digi24.ro.
Acesta a spus că declarațiile lui Trump privind armata sunt „pozitive, luate izolat". La mii de kilometri distanță de Davos, în Nuuk, capitala Groenlandei, autoritățile au prezentat un nou pliant care oferă recomandări locuitorilor despre ce ar trebui să facă în cazul unei „crize" pe teritoriu.
Ministrul pentru Autoguvernare, Peter Borg, a declarat că documentul reprezintă „o poliță de asigurare" și a precizat că Guvernul Groenlandei nu se așteaptă să fie nevoit să îl folosească.
În mod esențial, discursul lui Trump nu a conținut niciun indiciu privind o eventuală renunțare la amenințarea sa actuală de a impune noi tarife vamale celor opt țări europene pe care le consideră cele mai vinovate de blocarea ambițiilor sale arctice.
Taxele propuse, de 10%, care ar urma să intre în vigoare de la 1 februarie, nu au fost nici măcar menționate.
Orice speranță în Europa că președintele Trump ar putea detensiona această criză transatlantică a fost spulberată în momentul în care acesta a început să își expună argumentele ferme pentru preluarea insulei.
El a ignorat poziția europeană potrivit căreia Groenlanda este teritoriu suveran și a prezentat achiziționarea acesteia drept o tranzacție perfect rezonabilă, având în vedere sprijinul militar oferit de SUA continentului timp de decenii.
Trump a insistat că Statele Unite au greșit atunci când au „cedat" Groenlanda după ce au obținut controlul asupra acesteia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Groenlanda nu a făcut niciodată parte din Statele Unite. Trump a revenit la refrenul său familiar potrivit căruia statele europene membre NATO nu ar fi făcut nimic pentru SUA. El a criticat în mod special Danemarca, amintind că, în 1940, aceasta „a căzut în mâinile Germaniei după doar șase ore de lupte și a fost complet incapabilă să se apere, atât pe sine, cât și Groenlanda".
Această lecție de istorie militară a omis însă faptul că Danemarca a fost un partener-cheie al SUA în invazia din Afganistan și a plătit un preț ridicat. Danemarca a pierdut 44 de soldați, proporțional mai mulți decât orice alt aliat, cu excepția Statelor Unite. De asemenea, a pierdut militari și în Irak, alături de forțele americane. Numeroși alți aliați NATO au sprijinit SUA după atacurile din 11 septembrie 2001.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a fost ținta celor mai multe ironii. Trump l-a luat în derâdere pentru apariția cu ochelari de soare, precizând că avea o problemă la ochi, dar și pentru tonul său „dur" de la tribună. Trump a insistat că îl place pe Macron, înainte de a adăuga: „Greu de crezut, nu-i așa?".
Însă, pentru mulți lideri europeni, gluma începe să își piardă efectul. Aceștia au petrecut un an încercând să-l flateze, să-l impresioneze și să-l împace pe președintele american, iar în schimb s-au confruntat cu cea mai mare amenințare de până acum.
Uniunea Europeană se reunește joi, 22 ianuarie, la Bruxelles, într-un summit de urgență, iar liderii europeni au ales să folosească, în reacție la politica SUA, cel mai dur limbaj de până acum.
Mingea se află acum în terenul Europei, iar BBC se întreabă: vor escalada discursul privind tarifele de retorsiune și vor apela la „bazooka comercială” a UE? Sau vor rămâne prudenți și vor aștepta până la 1 februarie pentru a vedea dacă Trump își va duce la capăt cea mai recentă amenințare?
BBC mai precizează că, la începutul discursului său de o oră și 12 minute, adesea sinuos, președintele Trump s-a lăudat că, acasă, „oamenii sunt foarte mulțumiți de mine".
CITIȚI ȘI:
