Revista presei internaționale | Compromis în problema Groenlandei la Davos; Trump și Zelenski poartă noi discuții pe tema păcii
Presa internațională comentează prestația președintelui american Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde problema insulei daneze Groenlanda a umbrit alte probleme geopolitice importante. Mai multe publicații scriu, în același timp, despre reluarea discuțiilor privind procesul de pace în Ucraina, mediat de Statele Unite.
Președintele SUA, Donald Trump, a ajuns la un acord-cadru privind viitorul Groenlandei cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, informează The New York Times. Potrivit surselor ziarului american, planul discutat în cadrul NATO ar presupune ca Danemarca să acorde Statelor Unite suveranitate asupra unor zone restrânse din Groenlanda, unde ar putea fi construite baze militare, o idee atribuită lui Mark Rutte. The New York Times atrage atenția asupra compromisului asupra căruia a reușit să convină secretarul general al NATO cu Donald Trump, pe care l-ar fi convins să accepte o apărare comună a insulei de către aliații occidentali. Publicația subliniază poziția conciliantă a lui Rutte, potrivit căreia cooperarea dintre Danemarca, Groenlanda și SUA va fi menținută pentru a preveni consolidarea influenței economice sau militare a Rusiei și Chinei în Groenlanda. Declarația venise la doar câteva ore după ce Trump afirmase la Davos că nu va accepta nimic în schimbul dreptului de proprietate asupra Groenlandei, deși a exclus recurgerea la forță militară, notează The New York Times.
Mai multe publicații remarcă mesajul postat de președintele SUA, Donald Trump, pe rețeaua sa Truth Social, la scurt timp după întrevederea cu secretarul general al NATO. În postarea sa, Trump anunță că nu va introduce noi tarife împotriva mai multor state europene, care pledau împotriva controlului american asupra Groenlandei. Trump a confirmat că a fost stabilită baza unui viitor acord privind Groenlanda, în urma unei întâlniri cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, pe care a numit-o „foarte productivă”.
Deși lumea a răsuflat ușurată după ce Donald Trump a declarat că nu va cuceri Groenlanda prin forță, rămâne clar că el este foarte hotărât să obțină acest teritoriu, constată BBC. Serviciul britanic de presă observă că, în discursul de la Davos, Trump a prezentat pentru prima dată un set coerent de argumente, susținând că Groenlanda are o poziție strategică esențială între SUA, Rusia și China și aparține „emisferei americane” și „Americii de Nord”. El a reluat acuzațiile potrivit cărora SUA au salvat Groenlanda în Al Doilea Război Mondial, au cheltuit disproporționat pentru NATO și nu primesc recunoștință din partea aliaților, inclusiv a Danemarcei. Dincolo de argumentele de securitate națională, dorința de a rămâne în istorie ca președintele care a extins teritoriul Statelor Unite și resentimentul față de aliați par a juca un rol major, conchide BBC.
Atenuată inițial de problema Groenlandei, tema războiului ruso-ucrainean a fost reluată ieri la Davos, transmite CNN, făcând referire la o întâlnire a emisarilor Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner, cu o delegație de la Kiev condusă de secretarul Consiliului Național de Securitate și Apărare, Rustem Umerov. Sursele CNN informează că eforturile de oprire a războiului din Ucraina vor continua azi, tot la Davos, între președintele SUA, Donald Trump, și cel al Ucrainei, Volodimir Zelenski. Zelenski se afla la Kiev miercuri, când Trump a susținut discursul său la Forumul Economic Mondial, remarcă CNN.
În paralel, emisarul special al Casei Albe, Steve Witkoff, merge la Moscova pentru noi discuții cu președintele Rusiei, Vladimir Putin. Witkoff făcuse anunțul într-un interviu acordat postului american CNBC, precizând că întâlnirea va avea loc la inițiativa Moscovei, în contextul procesului de pace mediat de Statele Unite. Cu o zi înainte, agențiile de stat ruse au relatat despre o întâlnire la Davos între Witkoff și trimisul special al Kremlinului, Kirill Dmitriev. Potrivit agenției ruse TASS, emisarul Kremlinului a menționat că pentru Moscova este important să primească de la Washington informații despre discuțiile purtate cu europenii și ucrainenii și „să audă propunerile formulate în planul american de pace”.
La începutul acestei luni, președintele rus Vladimir Putin a primit neoficial din partea emisarului său, Kirill Dmitriev, proiectul unui plan de pace convenit între Ucraina și partenerii europeni, dezvăluie Bloomberg. Potrivit surselor agenției de presă, lui Putin i s-a oferit răgaz pentru a formula observații și propuneri pentru viitoarele negocieri cu emisarii speciali ai Casei Albe, Steve Witkoff și Jared Kushner. Kremlinul vede primirea proiectului de plan de pace ca pe un progres semnificativ, deși numeroase întrebări ale Rusiei rămân încă fără răspuns, spun sursele Bloomberg. Potrivit acestora, Moscova consideră că Jared Kushner a jucat un rol esențial în stabilirea cadrului negocierilor și structurarea procesului de dialog cu Putin.
Eurointegration scoate în evidență comentariile făcute la Davos pe tema evoluției războiului ruso-ucrainean de fostul emisar special al președintelui SUA, Keith Kellogg. Potrivit publicației, în timpul unui interviu oficial de la Forumul Economic Mondial, Kellogg s-a arătat convins că Rusia nu este capabilă să câștige războiul împotriva Ucrainei, iar Vladimir Putin caută doar o ieșire „onorabilă” din conflict. El a afirmat că, dacă Ucraina reușește să treacă peste actuala iarnă, va obține un avantaj decisiv, în condițiile pierderilor semnificative suferite de Rusia.
Unian remarcă răspunsul Moscovei la invitația venită din partea președintelui american Donald Trump de a participa la „Consiliul Păcii” pe care-l creează liderul de la Casa Albă. Președintele rus Vladimir Putin a declarat, citat de publicație, că Rusia este pregătită să aloce un miliard de dolari pentru „Consiliul Păcii” propus de Donald Trump, pentru a-și asigura statutul de membru permanent. Cu toate acestea, există un detaliu important, subliniază Unian, precizând că Putin vrea ca banii alocați în „Consiliul Păcii” să provină din activele rusești înghețate în SUA. El a afirmat că Moscova și Washingtonul discută și despre utilizarea altor fonduri înghețate pentru reconstrucția teritoriilor afectate de războiul din Ucraina. Unian amintește că participarea la Consiliu a fost refuzată de mai multe state europene, printre care Marea Britanie, Franța, Suedia și Norvegia. Până în prezent, doar 21 dintre cele 58 de state invitate și-au confirmat aderarea, în timp ce China, India și Brazilia nu au dat încă un răspuns clar, notează Unian.
