Promo-LEX: Deciziile regimului de la Tiraspol riscă să agraveze situația economică și socială din regiunea transnistreană
Situația în regiunea transnistreană s-ar putea agrava, în contextul unor noi măsuri adoptate de pretinsa administrație de la Tiraspol, avertizează experții. Așa-zisele autorități din stânga Nistrului au decis ca agenții economici să vândă până la 40% din veniturile lor în valută, pentru a susține „rublă transnistreană”, ceea ce reflectă dificultățile economice cu care se confruntă regiunea.
„Economia regiunii se află, încă de la începutul anului 2025, într-o stare gravă și, pe parcursul acestui an, mai multe persoane s-au întrebat cât de durabil va mai fi regimul de la Tiraspol, existând chiar riscul unui colaps economic”, a declarat Mihaela Șerpi de la Asociația Promo-LEX, în cadrul emisiunii Zi de Zi de la Radio Moldova.
Potrivit analistei, locuitorii regiunii au semnalat, pe rețele de socializare, că nu și-au primit pensiile sau salariile de mai multe luni. Totodată, accesul la serviciile publice de sănătate și educaționale a devenit tot mai dificil.
„Și inflația a crescut foarte mult astfel încât, la unele bunuri de consum, prețurile sunt mult mai mari în regiunea transnistreană decât pe malul drept al Nistrului. Și așa climatul în regiune era unul destul de provocator și dificil pentru oamenii din regiune, însă criza economică actuală contribuie și mai mult la agravarea vulnerabilităților care se confruntă oamenii din regiune”, a adăugat Mihaela Șerpi.
În prezent, nu există semnale că situația s-ar putea ameliora, iar experții se așteaptă ca problemele economice și condițiile de trai să se înrăutățească în continuare.
Potrivit Asociației Promo-LEX, care a analizat „inițiativele legislative” adoptate de pretinsul regim de la Tiraspol, doar în decembrie anul trecut, măsurile impuse au agravat criza economică și energetică și au sporit riscurile de abuz, în special pentru tineri și persoane vulnerabile.
Pe lângă criza economică, autoritățile de la Tiraspol mențin constant un nivel galben de alertă teroristă, care este folosit ca pretext pentru a controla populația.
Potrivit Mihaelei Șerpi, acest cod de alertă are două scopuri principale: propagandistic și de control social.
„Pe de o parte, regimul transmite ideea că există riscul unor atacuri teroriste orchestrate de serviciile secrete moldovenești și ucrainene, ceea ce este fals. Această narațiune propagandistică servește consolidării poziției de putere a regimului. Pe de altă parte, nivelul de alertă permite extinderea măsurilor de supraveghere și control asupra populației. Punctele ilegale de control și camerele de supraveghere conectate la așa-numitul minister al afacerilor interne restricționează libertatea de circulație și monitorizează aproape fiecare mișcare a locuitorilor, care au nevoie să traverseze Nistrul pentru bunuri de consum sau locuri de muncă”, a explicat analista, la postul public de radio.
Astfel, criza economică și măsurile de securitate impuse de regimul de la Tiraspol se combină, generând un climat tot mai dificil pentru locuitorii regiune, a concluzionat Mihaela Șerpi.
Amintim că regiunea transnistreană a început și a încheiat anul trecut cu regim de urgență în economie, în contextul crizei energetice provocate de sistarea livrării gazelor „gratuite” de către Gazprom, după ce tranzitul pe teritoriul Ucrainei a fost oprit, pe 1 ianuarie 2025.
Veniturile bugetului regiunii s-au redus semnificativ după ce Chișinăul a încetat să mai cumpere curent electric produs în regiunea transnistreană.
Dezechilibrele financiare s-au aprofundat rapid pe fondul scăderii dramatice a producției industriale și a comerțului, iar salariile în sectorul bugetar au început să fie plătite în două tranșe, din iulie 2025.
Pretinsa administrație de la Tiraspol a recunoscut, într-un final, că economia e în prag de colaps: volumul producției industriale a scăzut cu aproape 30% față de anul 2024.
Pe 18 decembrie 2025, administrația autoproclamată a introdus un nou regim de urgență în economie, pentru 30 de zile, pentru depășirea „dificultăților legate de livrările de gaze naturale”.
CITIȚI ȘI:
