UE reconfirmă dialogul cu SUA, dupa reuniunea extraordinară a Consiliului. Kaja Kallas: „80 de ani de relații transatlantice nu se aruncă la gunoi”
Uniunea Europeană a ales calea dialogului cu Statele Unite și mizează pe detensionarea relațiilor transatlantice. Mesajul comun transmis de oficialii europeni la reuniunea informală a liderilor europeni din 22 ianuarie, de la Bruxelles, a fost unul de menținere a parteneriatului strategic cu Washingtonul, într-un context marcat de imprevizibilitate.
Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, a declarat în debutul reuniunii că, deși relațiile transatlantice „au primit o lovitură puternică în ultima săptămână”, Europa „nu este dispusă să arunce la gunoi 80 de ani de relații bune” și este „hotărâtă să lucreze pentru menținerea lor”.
Ea a subliniat că forța Europei trebuie transmisă prin unitate și prin capacitatea de a-și apăra valorile și interesele, adăugând că Statele Unite rămân un aliat.
Președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că Uniunea Europeană și Statele Unite „sunt de mult timp parteneri și aliați”, iar comunitatea transatlantică este „făurită de istorie, ancorată în valori comune și dedicată prosperității și securității popoarelor noastre”.
Potrivit acestuia, relațiile dintre parteneri trebuie gestionate „într-un mod cordial și respectuos”, asta deși liderii europeni s-au reunit ieri la Bruxelles pentru a agrea o reacție comună la un potențial război tarifar al SUA, împotriva statelor UE, pentru solidaritatea manifestată față de integritatea teritorială a Regatului Danemarcei.
Antonio Costa a salutat anunțul privind renunțarea la noi tarife americane, apreciind că acesta este „unul pozitiv”, în condițiile în care impunerea unor tarife suplimentare „ar fi fost incompatibilă cu acordul comercial dintre Uniunea Europeană și Statele Unite”, semnat în iunie 2025 la Washington.
El a precizat că accentul trebuie pus pe avansarea implementării acestui acord, cu obiectivul „stabilizării efective a relațiilor comerciale” dintre UE și SUA, menționând, totodată, că Uniunea „va continua să își apere interesele” și dispune de „puterea și instrumentele necesare” pentru a se proteja împotriva oricărei forme de constrângere.
În același context, oficialii europeni au reafirmat sprijinul ferm pentru Danemarca și Groenlanda. António Costa a declarat că „Regatul Danemarcei și Groenlanda au sprijinul deplin al Uniunii Europene” și că „numai Regatul Danemarcei și Groenlanda pot decide asupra chestiunilor care le privesc”, subliniind angajamentul UE față de principiile dreptului internațional, integrității teritoriale și suveranității naționale.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a subliniat, la rândul său, că Uniunea se află „într-o poziție mai bună decât acum 24 de ore” și că strategia colectivă a UE s-a bazat pe „fermitate, deschidere, pregătire și unitate”. Ea a precizat că Bruxelles-ul s-a angajat activ cu Statele Unite „într-un dialog ferm, dar neescaladant” și a fost pregătit cu contramăsuri comerciale, în cazul în care D. Trump ar fi continuat aplicarea tarifelor comerciale statelor europene, care sprijină militar Groenlanda.
„Pentru următorul buget pe termen lung al UE, am propus deja dublarea sprijinului financiar pentru Groenlanda. În acest moment, lucrăm la consolidarea relației UE cu Groenlanda și, ca parte a acestui demers, Comisia va prezenta în curând un pachet substanțial de investiții. Dincolo de investiții, intenționăm, de asemenea, să aprofundăm cooperarea cu Statele Unite și cu toți partenerii pe tema importantă a securității arctice”, a declarat șefa Executivului European, după reuniunea Consiliului.
În acest context, prim-ministra Danemarcei, Mette Frederiksen, a mulțumit Uniunii pentru sprijinul acordat, afirmând că acesta este „extrem de important, într-o situație dificilă”.
Ea a subliniat necesitatea unei prezențe mai puternice a NATO în regiunea arctică și a reiterat că statutul Danemarcei ca stat suveran reprezintă o linie roșie care „nu poate fi negociată”, deși Copenhaga rămâne dispusă să coopereze cu Statele Unite în domeniul securității.
Sprijinul pentru Ucraina, în continuare valabil
Potrivit președintei Comisiei Europene, în această săptămână Uniunea Europeană va oferi de urgență Ucrainei 447 de generatoare și o finanțare de 3.7 milioane de euro, pentru restabilirea alimentării cu energie electrică a spitalelor, adăposturilor și serviciilor critice, în contextul intensificării „atacurilor odioase” ale Rusiei asupra infrastructurii energetice a țării vecine, în plin sezon rece.
Ursula von der Leyan a menționat că se înregistrează progrese în ceea ce privește pachetele de securitate, de prosperitate, precum și în aspectele legate de negocierile de pace pentru Ucraina, inclusiv garanțiile de securitate discutate la reuniunea de la Paris din 6 ianuarie.
Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea este „aproape de un acord cu Statele Unite și Ucraina” privind un „cadru unic și unificat pentru prosperitate”, care va ghida sprijinul internațional pentru Kiev, în cazul unui armistițiu sau al păcii.
Documentul se bazează pe evaluarea Băncii Mondiale și este structurat în jurul a cinci piloni: creșterea productivității prin reforme favorabile mediului de afaceri, accelerarea integrării Ucrainei în piața unică a blocului comunitar, extinderea investițiilor, o coordonare mai puternică a donatorilor și reforme fundamentale privind statul de drept, anticorupția și modernizarea administrației publice.
Kaja Kallas a atras atenția că războiul din Ucraina rămâne „locul unde se află cu adevărat problemele” și că eforturile diplomatice de pace au fost până acum „complet unilaterale”, fără concesii din partea Rusiei.
Ea a afirmat că Moscova și-a intensificat atacurile asupra civililor și infrastructurii civile și a subliniat că orice neînțelegeri între aliați „nu fac decât să îi avantajeze adversarii”.
Oficialii europeni au reiterat că Uniunea va continua să investească timp și energie atât în sprijinul pentru Ucraina, cât și în menținerea relației transatlantice, în contextul obiectivului declarat de a crea condițiile propice pentru o pace justă și durabilă.
CITIȚI ȘI:
