Mica Unire, 167 de ani | Igor Cașu: „Un punct de cotitură în istoria Principatelor Române, s-au pus bazele unui stat național”
Ziua Unirii Principatelor Române, cunoscută drept Mica Unire, este sărbătorită pe 24 ianuarie. În 2026, se împlinesc 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor la București, pe 24 ianuarie 1859, după ce a fost mai întâi ales în fruntea Principatului Moldovei, pe 5 ianuarie 1859.
Luna ianuarie este una esențială, un punct de cotitură în istoria Principatelor Dunărene, Principatelor Române, când s-au pus bazele unui stat național, cu etape, a menționat directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
„În ianuarie 1959, pe 5 ianuarie, mai întâi la Iași, este ales Alexandru Ioan Cuza ca domn, nu domnitor. Și, apropo, pe urmă s-a extins și vine de la primul om din stat. Pe 24 ianuarie, la București, este aleasă aceeași persoană în calitate de domn al Țării Românești. Și ce se întâmplă, de fapt? Se întâmplă o chestiune legată de anumite angajamente internaționale sau restricții, mai bine spus, pentru că această alegere este urmare a Convenției de la Paris din 1958, în care este vorba de destinul, de viitorul Principatelor Dunărene, de Moldova și Țara Românească sau Valahia - cum era numită în exterior, noi spunem în interior Muntenia. Unii speculează în continuare: Țara Românească și Moldova, deci e clar, ei sunt români, noi suntem moldoveni. Nu este vorba despre lucrul acesta, este vorba de o tradiție, pentru că avem în Evul Mediu și documente care vorbesc de Valahia cealaltă, e vorba de Moldova, Valahia prima care a fost consacrată și cealaltă Valahie - Țara Moldovei, deci nu este vorba de o definiție sau o diferență etnică în acest sens”, a spus Igor Cașu.
Totodată, directorul Agenției Naționale a Arhivelor a subliniat că, deși contextul actual este diferit de cel din 1918, există elemente comune care alimentează discuțiile despre unire, iar evoluțiile de pe frontul ruso-ucrainean ar putea influența opinia publică din Republica Moldova:
„Întotdeauna se pune această întrebare - dacă 1918 poate fi repetat. Părerea mea personală este că noi suntem într-o situație diferită totuși, sunt elemente comune, nimeni nu pune la îndoială această chestiune. Da, ne simțim români din punct de vedere etnic. O situație rea pe frontul ruso-ucrainean poate duce la schimbarea opiniei publice în favoarea unirii. Pentru că, în ultima instanță, este vorba de soarta cetățenilor R. Moldova și a identității noastre”, a punctat Igor Cașu, la postul public de televiziune.
La 167 de ani de la Unirea Principatelor Române, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a menționat că „această zi a însemnat un act de curaj și viziune”.
„A fost primul pas spre unitate politică, modernizare și afirmarea unei identități comune. Unirea Principatelor a pus bazele statului român modern și a arătat că solidaritatea poate schimba destinul unui popor. 24 ianuarie rămâne o lecție despre unitate, demnitate și responsabilitate față de viitor”, a scris șeful Legislativului, pe pagina sa de Facebook.
După Unire, în 1859, sub domnia lui Alexandru Ioan Cuza, au fost inițiate reforme majore, cum ar fi emanciparea țăranilor și reforma învățământului. Cu toate acestea, presiunile politice au determinat abdicarea lui Cuza în 1866.
După instaurarea Regatului României în 1881, cu Carol I ca rege, țara a intrat într-o perioadă de modernizare și dezvoltare economică. La sfârșitul Primului Război Mondial, în 1918, România a obținut unirea cu Basarabia, Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, formând România Mare.
În această zi, în România sunt organizate mai multe manifestări dedicate marcării Micii Uniri. În Piața Unirii din Focșani are loc ceremonia prilejuită de Ziua Unirii Principatelor Române, în prezența președintelui român, Nicușor Dan.
CITIȚI ȘI:
