SINTEZA SĂPTĂMÂNII | Ancora de siguranță în fața unui viitor incert, retragerea de jure din CSI și (re)lansarea reformei administrației locale
Integrarea europeană este ancora de siguranță a Republicii Moldova, în fața unui viitor incert și în vremuri când vechea ordine mondială pare să se destrame. Aderarea la Uniunea Europeană reprezintă cea mai realistă strategie de supraviețuire și dezvoltare a țării ca parte a lumii libere. Iar orice abatere de la acest drum ne pune în pericol libertatea, pacea și bunăstarea, a declarat președinta Maia Sandu, prezentându-și prioritățile pentru 2026.
Republica Moldova așteaptă soluția promisă de Bruxelles pentru a începe oficial negocierile de aderare. Iar relația strategică cu România reprezintă un pilon central al securității, stabilității, dezvoltării și pentru parcursul european al Republicii Moldova, a subliniat Maia Sandu.
„Ceea ce îmi doresc eu cel mai mult pentru Republica Moldova este, așa cum am spus mai devreme, să fim în pace, cetățenii noștri să fie în pace și în siguranță, și să rămânem parte a lumii libere. Acest lucru poate fi asigurat prin aderare Republicii Moldova la Uniunea Europeană, și eventual poate fi asigurat dacă Republica Moldova ar fi sub protecția României”, a declarat șefa statutului clarificându-și recenta declarație că ar vota favorabil la un eventual referendum privind reunirea.
Maia Sandu a reiterat însă că pentru integrarea europeană există susținerea majorității cetățenilor, nu și pentru cea de-a doua opțiune – unirea cu România.
Șefa statului a subliniat că Rusia rămâne o sursă majoră de destabilizare în regiunea și pe întreg continentul. Războiul Rusiei împotriva Ucrainei rămâne o amenințare semnificativă de securitate pentru Republica Moldova. Iar o eventuală „pace injustă” în Ucraina ar însemna un risc major și pentru Republica Moldova. Maia Sandu a mai adăugat că parteneriatele bilaterale și multilaterale de securitate și apărare, inclusiv cu NATO, sunt esențiale pentru consolidarea rezilienței și capacităților instituționale ale statului.
Prioritățile instituției prezidențiale nu sunt noi și trebuie materializate în acțiuni concrete pentru consolidarea securității naționale și asigurarea ireversibilității parcursului european, notează experții.
Republica Moldova părăsește definitiv CSI
Republica Moldova se retrage din Comunitatea Statelor Independente (CSI) de jure. De facto a făcut-o acum aproape patru ani, după ce Rusia a lansat invazia la scară largă a Ucrainei vecine. Procedura de denunțare a acordurilor care stau la temelia aflării Republicii Moldova în CSI a demerat, a anunțat viceprim-ministrul Mihai Popșoi, ministrul Afacerilor Externe, la emisiunea „La 360 de grade”, de la Radio Moldova. Documentele retragerii din CSI vor fi transmise parlamentului la începutul lunii februarie, a precizat Popșoi.
Reacția Kremlinului a fost imediată. Decizia nu este surprinzătoare. Nu putem decât să ne exprimăm regretul că Republica Moldova își continuă cursul de negare a oricăror relații cu Rusia, a comentat Dmitri Pekov, purtătorul de cuvânt al lui Putin. Iar purtătoarea de cuvânt a Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a ținut să sublinieze că retragerea din CSI presupune respectarea strictă a procedurilor prevăzute de Statutul organizației și nu poate fi realizată printr-o „decizie unilaterală imediată”.
Chișinăul a precizat că va respecta toate procedurile legale în acest demers. Astfel, părăsirea CSI s-ar putea întâmpla cel devreme în primăvara anului 2027, estimează experții. Potrivit lor, impactul ieșirii din CSI va fi minim. Nici Republica Moldova ca stat și nici cetățenii săi nu au nimic de pierdut.
În 2023, când Republica Moldova a anunțat că se retrage de facto din CSI, liderul de la Kremlin Vladimir Putin declarat că nu are decât să se retragă și că „prezența Republicii Moldova în CSI nu are mare valoare pentru noi”.
Până în prezent, Republica Moldova a denunțat zeci de acorduri cu CSI, alte zeci fiind în proces.
(Re)lansarea reformei administrației publice locale
La trei ani de la adoptarea strategiei de reformă a administrației publice, timp în care doar câteva localități mici au decis să se unească, Guvernul reia discuțiile largi despre reforma administrației locale.
Reforma este inevitabilă. Conceptul reorganizării va fi îmbunătățit, dar va include în continuare procesul de amalgamare voluntară, urmată de cea normativă, a precizat secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.
„Obiectivul reformei este să construim primării puternice, localități dezvoltate și servicii mai bune, aproape de cetățeni”, a subliniat Buzu.
„Suntem în fața unui nou scrutin electoral, aici este miza”, a precizat vicepreședinta Comisiei parlamentare pentru administrație publică, Larisa Voloh. Reorganizarea primăriilor ar urma să se producă până la următoarele alegeri locale, care vor avea loc în 2027, așa încât următoarele administrații locale să fie alese în noile realități. „Dacă nu se va întâmpla în perioada scrutinului din 2027, atunci trebuie să mai așteptăm încă patru ani de zile. Să mai discutăm, să mai negociem”, a punctat Voloh.
Reluarea consultărilor, susținută în mare parte de aleșii locali, a readus, vechea polemică legată de oportunitate păstrării raioanelor.
Reforma administrativ-teritorială nu va include regiunea transnsitreană. „Nu putem să facem reforma teritorial-administrativă acolo, pentru că este un teritoriu pe care autoritățile constituționale ale Republicii Moldova nu îl controlează încă”, a precizat președinta Maia Sandu.
O administrație publică funcțională și profesionistă este o cerință fundamentală pentru orice stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, fiind esențială pentru respectarea criteriilor de la Copenhaga, asigurarea statului de drept și aderarea la Uniunea Europeană.
Un plan clasic de reintegrare, imposibil de realizat
Staționarea ilegală, de peste trei decenii, a trupelor ruse pe teritoriul Republicii Moldova este cauza principală care împiedică avansarea procesului de reintegrare. În acest moment, nu avem o soluție, recunosc autoritățile. Kremlinul refuză consecvent să-și retragă trupele, în ciuda angajamentelor internaționale asumate și a presiunilor constante.
O pace durabilă și echitabilă în Ucraina ar putea crea condiții pentru evacuarea acestor trupe, a declarat vicepremierul pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri la emisiunea ÎN CONTEXT de la Moldova 1.
Până atunci, autoritățile acționează prudent încercând să atragă gradual regiunea transnistreană în câmpul constituțional. Vicepremierul a recizat că, în actualul context, un plan clasic de reintegrare cu acțiuni și termene clare este imposibil de realizat cu un teritoriu necontrolat care timp de peste trei decenii a respins constant orice element de reintegrare. Chișinăul are însă o viziune strategică pentru apropierea celor două maluri ale Nistrului, inclusiv prin crearea unui fond de convergență, cu sprijinul partenerilor externi.
Unii experți văd însă în prudența Chișinăului pasivitate. Ei spun că actuala guvernare, spre deosebire de altele, nu-și poate permite luxul de a irosi timpul, în aceste vremuri schimbătoare.
