Suprafețele cultivate cu soia, în scădere. Secretar de stat: „Încercăm să impulsionăm cumva lărgirea acestor suprafețe”
Republica Moldova a suspendat importul de furaje combinate din Ucraina, după ce au fost depistate reziduuri ale substanței interzise metronidazol în furaje și ouă provenite din exploatații avicole. Cazul scoate la iveală dependența țării noastre de furajele importate. În acelați timp, tot mai puțini fermieri din țara noastră cultivă soia, una dintre plantele de bază din compoziția furajelor destinate alimentației animalelor.
În compoziția furajelor combinate destinate hranei animalelor, soia reprezintă o sursă esențială de proteine. Totuși, în Republica Moldova, suprafețele cultivate cu această plantă sunt în scădere constantă, iar fermierii sunt tot mai dependenți de importurile de furaje. În 2019, soia crește pe 37 de mii de hectare, iar anul trecut, pe doar 25 de mii. Schimbările climatice îi fac pe agricultori să renunțe la această cultură.
„În plus, mai există o concurență acerbă între producătorii din Republica Moldova și cei de peste hotare, mai ales față de cei din Ucraina, unde este permisă cultivarea soiei modificată genetic. În Republica Moldova, acest lucru este interzis, fapt ce îi pune în dificultate pe producătorii care cultivă soia convențională, deoarece are o productivitate mai mică, ea mai puțin rezistă la condiții de secetă”, a declarat secretarul de stat la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban.
„Treptat, soia pierde teren în Republica Moldova. Este o cultură strategică și trebuie făcut tot ce este posibil pentru a o păstra. Soia este o cultură pretențioasă la aceste schimbări climatice, ea iubește precipitații, temperaturi mai scăzute”, a spus Ella Malai, doctor în științe biologice.
Spartac Chilat, directorul unei companii specializate în comercializarea produselor ecologice, consideră că, din punct de vedere economic, cultivarea soiei ecologice este mult mai rentabilă decât producerea de soia convențională. Oricum, statul trebuie să-i motiveze pe fermierii care optează pentru această plantă pretențioasă.
„În condițiile Republicii Moldova, fermierul pierde mai mult prin roadă, pentru că într-un an secetos noi nu putem miza pe o roadă atractivă pentru fermier, fapt care deseori îl face să fie sub pragul de rentabilitate”, a explicat antreprenorul.
„Noi încercăm, prin mecanismele noastre de subvenționare, să impulsionăm cumva lărgirea acestor suprafețe. Astfel, se acordă două mii de lei per hectar pentru semănăturile cu culturi boboase, doar că este o condiție, ca semințele să fie de producție autohtonă. Asta ar trebui să ne motiveze să pornim și acea producere de semințe de soia”, susține Vasile Șarban.
În 2025, în țara noastră au fost recoltate circa 33 de mii de tone de soia, cam o treime din necesarul intern. Cu ce provocări se confruntă fermierii moldoveni și ce sprijin primesc din partea autorităților, aflați într-o nouă ediție a emisiunii „Pământ și Oameni”, difuzată în fiecare duminică, începând cu ora 14:00, la Moldova 1.
CITIȚI ȘI:
Economii de aproximativ 3.85 de milioane de euro în trei luni, datorită aderării R. Moldova la SEPA
Granturi pentru antreprenori: 26 de tineri au primit până la 250 de mii de lei
