Revista presei | Lecția Unirii din 1859 în fața provocărilor de astăzi
Presa națională continuă să analizeze perspectivele integrării europene a R. Moldova pe fundalul războiului din Ucraina și în condițiile prezenței militarilor ruși în stânga Nistrului. Semnificația celor 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească pentru parcursul actual al R. Moldova, dar și condițiile meteo extreme din ultimele zile, sunt ale teme reflectate pe primele pagini ale publicațiilor naționale.
„Partidul aflat la guvernare a câștigat cu o majoritate foarte mare, poate chiar peste propriile așteptări. O mare victorie implică o mare responsabilitate”. Sunt constatări făcute de ambasadoarea UE, Iwona Piórko, la Podcast ZdCe. Iwona Piórko a discutat cu jurnalista ZdG, Natalia Zaharescu, despre etapa la care se află în prezent negocierile privind integrarea europeană, despre când ar putea deveni R. Moldova parte a UE, despre decuplarea de Ucraina, integrarea în UE cu sau fără regiunea transnistreană și despre declarația președintei Maia Sandu privind unirea cu România.
Deutsche Welle notează că autoritățile R. Moldova decuplează procesul de reintegrare a țării de cel vizând integrarea europeană și nu mai vrea ca problema transnistreană să fie subiect de discuții la negocierea păcii în Ucraina. Guvernul consideră totuși că o pace justă și durabilă în Ucraina ar crea premisele necesare pentru evacuarea trupelor ruse care staționează ilegal în regiunea transnistreană, menționează editorialistul Vitalie Călugăreanu în analiza publicată de DW. Sursa citată observă că abordarea Chișinăului s-a schimbat subtil, odată cu învestirea noului Guvern în octombrie 2025 și, implicit, prin înlocuirea vicepremierului pentru reintegrare. În această funcție a venit, de la Kiev, diplomatul moldovean Valeriu Chiveri, precizează DW. Chișinăul nu mai vrea ca problema transnistreană să fie discutată la negocierile de pace în Ucraina pentru că e riscant, constată Vitalie Călugăreanu. Transnistria e parte a Republicii Moldova, nu monedă de schimb la negocierile dintre Rusia și Ucraina, atrage atenția autorul articolului. În opinia lui Vitalie Călugăreanu, o pace justă în Ucraina cu siguranță va genera circumstanțe ce vor determina Rusia să-și retragă militarii din regiunea transnistreană. Fără militari ruși în Transnistria, regimul separatist de la Tiraspol dispare, iar problema transnistreană s-ar rezolva doar cu efort economic, conchide DW.
Iar portalul Agora constată că pe măsură ce se apropie alegerile locale, în Găgăuzia revine un scenariu familiar: autonomia este prezentată ca asediată, amenințată de Chișinău, Europa și de „planuri ascunse” de lichidare. Activiști locali transformă temerile colective în discurs politic. Întrebarea care rămâne este cine profită cu adevărat de această retorică și ce se ascunde în spatele poveștilor despre presiuni externe, observă editorialistul Laurențiu Pleșca. Autorul articolului se întreabă dacă nu cumva elita locală coruptă de la Comrat se îngrijorează de alegerile care urmează și se teme că-și va pierde influența acaparată de grupul criminal organizat Șor? Unii dintre membrii acestuia au fost deja condamnați, alții au fugit, iar tensiunile din autonomie devin tot mai evidente, comentează Laurențiu Pleșca.
Portalul Stop Fals semnalează noi falsuri de la Igor Dodon: „Acord militar cu Ucraina” și „SUA excluse din lista partenerilor strategici”. Potrivit sursei citate, în cadrul emisiunii «На грани» din 23 ianuarie 2026 de la postul de televiziune Exclusiv TV, liderul PSRM și deputatul Igor Dodon a reluat mai multe din afirmațiile sale false și manipulatoare, în consonanță cu retorica Kremlinului, despre „curatorii occidentali” care ar încerca să atragă R. Moldova în războiul din Ucraina, despre „militarizarea” țării etc. În același timp, el a transmis și alte informații care, la o simplă verificare, se dovedesc a fi false, atenționează Stop Fals. Ca de obicei, dezinformările lui Igor Dodon au fost preluate imediat de canale de propagandă, printre care Аргументы и факты в Молдове, dar și de către colegul său de partid, deputatul propagandist Bogdan Țîrdea, menționează autorul articolului.
Presa națională analizează între timp semnificația evenimentului istoric cunoscut drept Mica Unire. În 2026 se împlinesc 167 de ani de la Unirea Moldovei cu Țara Românească, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domnitor la București, pe 24 ianuarie 1859, după ce a fost mai întâi ales în fruntea Principatului Moldovei, pe 5 ianuarie 1859, scrie postul public de televiziune, Moldova 1. Luna ianuarie este una esențială, un punct de cotitură în istoria Principatelor Dunărene, Principatelor Române, când s-au pus bazele unui stat național, cu etape, a menționat directorul Agenției Naționale a Arhivelor, Igor Cașu, la emisiunea „Bună Dimineața” de la Moldova 1.
Istoricii Ion și Tatiana Varta au lansat, sâmbătă la Iași, volumul „Documente privind istoria românilor”, cu prilejul împlinirii a 167 de ani de la Mica Unire, relatează IPN. Lucrarea conține materiale din arhivele Federației Ruse și oferă repere pentru înțelegerea contextului extern care a favorizat formarea statului modern român, precizează sursa citată. „Este un corpus de documente care vine să întregească tabloul acestor momente de glorie. S-a întâmplat o minune, un miracol”, a declarat Ion Varta, editor al cărții dedicate momentului istoric din 1859. Potrivit istoricului, Rusia, izolată după Războiul Crimeii, a sprijinit proiectul francez al Unirii, influențat de ideile pașoptiste. Alexandru Ioan Cuza s-a dovedit un lider incomod pentru imperiul țarist. După acest moment, România a cunoscut o dezvoltare rapidă, cu investiții în infrastructură, educație și știință, menționează autorul. „Este momentul istoric când românii și-au dat seama că nu pot fi puternici, nu își pot crește dezvoltarea economică-socială, nu pot trece la un alt nivel de dezvoltare decât unindu-se, decât fiind împreună”, a declarat consulul general al Republicii Moldova la Iași, Ion Coșer, citat de IPN.
Într-un articol publicat de portalul Deschide.md, jurnalistul Mihai Isac constată că Unirea Principatelor Române de la 1859 rămâne una dintre cele mai puternice lecții de realism politic din istoria românilor. Actul unirii nu a fost un gest romantic, ci o decizie strategică lucidă, prin care Moldova și Țara Românească s-au înscris în mod firesc pe traiectoria istorică a formării statului național modern, comentează Mihai Isac. În contextul mijlocului secolului al XIX-lea, soarta principatelor era dominată de jocul Marilor Puteri, observă editorialistul, care constată că paralela istorică între secolul al XIX-lea și prezent este izbitor de asemănătoare. Amenințarea țaristă de odinioară și amenințarea Federației Ruse de astăzi împărtășesc similitudini strategice și geopolitice, comentează Mihai Isac. Atunci, Petersburgul dorea menținerea unui control asupra spațiului românesc, împiedicând unificarea și emanciparea acestuia. Astăzi, Moscova manifestă o atitudine similară față de Republica Moldova, și anume o reticență vehementă față de orice apropiere de România sau de Occident, mai citim în articolul publicat de portalul Deschide.md.
Dușmanul nostru e Rusia. Dragoș Galbur: Unirea e singura soluție – e titlul unui nou episod al podcastului „Vin cu Pelin”, publicat de NordNews. Dumitru Pelin discută cu liderul Partidului Național Moldovenesc, Dragoș Galbur, despre unirea Republicii Moldova cu România, declarațiile Maiei Sandu, limitele referendumului, războiul hibrid dus de Federația Rusă și fragilitatea statului moldovean.
De pe primele pagini ale publicațiilor naționale mai aflăm despre consecințele condițiilor meteo nefavorabile din ultimele zile. ProTV Chișinău scrie că secția de primiri urgente a devenit neîncăpătoare în urma ghețușului. 270 de persoane s-au adresat la medic cu traumatisme la Chișinău. Cinci accidente rutiere au fost înregistrare duminică în raionul Orhei, din cauza condițiilor meteo: O mașină s-a izbit în fereastra unei benzinării – titrează TV8. Tot duminică la oră târzie presa a redistribuit anunțul făcut de primarul capitalei, Ion Ceban, potrivit căruia toate instituțiile de invățământ din municipiul Chișinău vor fi închise luni, 26 ianuarie, din cauza condițiilor meteo nefavorabile. Activitățile educaționale sistate vor fi recuperate ulterior, conform unui program care va fi comunicat suplimentar de către instituțiile de învățământ, precizează portalul suntparinte.md.
Al cui era cadavrul depistat sâmbătă într-o suburbie a Chișinăului? – o întrebare de la care pornește editorialul semnat de Aneta Grosu, ombudsmanul cititorilor ZdG. „Acum câteva zile, cadavrul unui om fără adăpost a fost descoperit într-o suburbie a Chișinăului. Înghețase? Fusese înfometat? A murit de suferință sau a fost omorât? Al cui era cadavrul depistat sâmbătă într-o suburbie a Chișinăului? Nimeni nu ne va răspunde astăzi la această întrebare, pentru că pe nimeni nu interesează de ce o fi decedat un om al nimănui”, semnalează Aneta Grosu. „Sunt mulți. Unii au ajuns în stradă din cauza conflictelor din familiile lor. Alții și-au pierdut dragostea și au divorțat ori și-au pierdut locul de muncă, iar odată cu asta – prietenii, rudele, apropiații sau/și casa. (...) Orice li se poate întâmpla în fiecare zi, dar mai ales iarna, când gerul nu cruță pe nimeni. Serviciul de Urgență a furnizat, acum câteva zile, o informație despre numărul de pacienți cu hipotermii și degerături înregistrați în perioada 12–18 ianuarie. Au fost 42. Nu cunoaștem date exacte despre statutul lor, dar, neîndoielnic, erau persoane fără adăpost. Cât de pregătiți suntem noi, dar mai ales autoritățile, să le poarte de grijă acestor oameni?” – analizează jurnalista ZdG.
Iar Moldpres publică o listă de sfaturi pentru un consum mai mic de energie în perioada temperaturilor scăzute. Potrivit Centrului Național pentru Energie Durabilă, menținerea unei temperaturi constante în locuință contribuie la eficiența energetică, iar încălzirea frecventă prin porniri și opriri repetate duce la un consum mai mare. Specialiștii recomandă utilizarea termostatelor inteligente și ajustarea temperaturii cu un grad Celsius, măsură care poate reduce consumul de energie cu până la 5%. De asemenea, este indicată setarea temperaturii la 17–19 grade Celsius pe timp de noapte sau atunci când locuința nu este ocupată și la aproximativ 21 de grade Celsius pe parcursul zilei. Pentru diminuarea pierderilor de căldură, cetățenii sunt sfătuiți să închidă ușile între camere, să verifice etanșarea ferestrelor, să utilizeze draperii pe timp de seară și să evite acoperirea caloriferelor. Totodată, mentenanța periodică a sistemelor de încălzire și izolarea locuințelor sunt considerate măsuri esențiale pentru reducerea consumului pe termen lung.
