Revista presei internaționale | Trump pune presiune pe Rusia în negocierile cu Ucraina; Acord istoric UE-India
Presa internațională analizează intens evoluțiile diplomatice legate de războiul ruso-ucrainean, în contextul negocierilor trilaterale dintre Kiev, Washington și Moscova, desfășurate în Emiratele Arabe Unite. Publicațiile occidentale analizează impactul politicii ambigue a președintelui american Donald Trump pe scena geopolitică. În paralel, atenția presei este îndreptată asupra tensiunilor persistente din Orientul Mijlociu, unde Israelul a început o nouă operațiune menită să permită aplicarea celei de-a doua etape a armistițiului încheiat cu Hamas.
Negociatorii ucraineni și americani analizează posibilitatea desfășurării unor forțe neutre de menținere a păcii sau crearea unei zone demilitarizate într-o parte a regiunii Donețk, relatează The New York Times. Ziarul notează că statutul Donbasului a fost unul dintre cele mai dificile subiecte ale negocierilor trilaterale Ucraina–SUA–Rusia desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute la Abu Dhabi. Kievul a respins ferm cererea Moscovei de a prelua controlul asupra întregii regiuni, dezvăluie sursele The New York Times. Potrivit acestora, Rusia insistă asupra unor aranjamente teritoriale care ar reflecta presupuse înțelegeri anterioare dintre Donald Trump și Vladimir Putin, poziție reiterată de adjunctul ministrului rus de externe, Serghei Riabkov. În pofida divergențelor, Volodimir Zelenski a calificat discuțiile drept constructive și a indicat posibilitatea unor noi întâlniri, precum și un rol sporit al SUA în monitorizarea procesului de încetare a războiului, conchide The New York Times.
Pe fondul negocierilor fără rezultate clare dintre Rusia, SUA și Ucraina, nu doar Kievul, ci și Moscova se întreabă dacă politica președintelui american Donald Trump reprezintă un motiv de optimism sau de îngrijorare. La această concluzie ajunge The Times. Sursele diplomatice ale publicației precizează că Moscova spera la concesii teritoriale favorabile, însă a fost nevoită să accepte presiunea exercitată de Trump, perceput simultan ca posibil aliat și ca risc major din cauza imprevizibilității sale. Inițiative precum noul „Consiliu al Păcii”, dominat de influența americană, sunt privite la Moscova mai degrabă ca o capcană care subliniază dependența Rusiei de SUA decât ca o recunoaștere a statutului său global, scrie The Times. În lipsa unui sprijin strategic ferm din partea Chinei sau Indiei, Rusia e percepută tot mai mult ca un stat de rang mediu, nevoit să manevreze cu prudență într-o competiție dură dintre marile puteri, constată ziarul britanic.
Deși ucrainenii au demonstrat o rezistență remarcabilă în condiții extreme de iarnă, resursele țării sunt limitate, iar sprijinul occidental rămâne insuficient și fragmentat, avertizează The Telegraph. Inițiative recente – precum creșterea producției de drone în Marea Britanie sau majorarea exporturilor de gaze din Polonia – sunt considerate doar măsuri parțiale, afectate de blocaje politice și logistice, explică ziarul. Lipsa investițiilor strategice în apărarea antiaeriană și în sectorul energetic subminează capacitatea Ucrainei de a-și proteja infrastructura și încurajează continuarea atacurilor rusești, scrie The Telegraph. Publicația subliniază că această insuficiență de sprijin afectează și Europa, idee reluată de președintele Volodimir Zelenski la Davos, unde a criticat slăbiciunea și indecizia europeană, care reprezintă un risc major pentru securitatea comună.
Politica externă a SUA în al doilea mandat al lui Donald Trump este marcată de decizii bruște, formulate de un cerc restrâns de consilieri și fără implicarea instituțiilor de securitate națională, comentează Reuters. Potrivit agenției de presă, acest stil de administrare îi permite lui Trump să acționeze rapid, însă declarațiile imprevizibile, inclusiv sugestiile privind folosirea forței în Groenlanda, au provocat îngrijorare în rândul aliaților și al oficialilor americani. Analiștii citați de Reuters avertizează că această abordare personalizată a afectat credibilitatea Statelor Unite și încrederea partenerilor strategici. Practica s-a repetat și în dosare majore, precum negocierile privind războiul ruso-ucrainean, desfășurate fără informarea deplină a Departamentului de Stat și a Consiliului Național de Securitate, remarcă experții intervievați de Reuters.
Președintele SUA, Donald Trump, a stârnit indignare în Regatul Unit după ce a afirmat că trupele britanice ar fi stat „în spatele liniei frontului” în timpul operațiunilor militare din Afganistan conduse de forțele americane, relatează The Washington Post. Ulterior, Trump și-a nuanțat poziția și a lăudat militarii britanici care au luptat sub comandă americană, notează ziarul. The Washington Post observă că Trump și-a schimbat poziția doar după criticile venite din partea mai multor oficiali britanici și familiilor soldaților căzuți, inclusiv în urma unei intervenții discrete a regelui Charles al III-lea, al cărui fiu, prințul Harry, a servit pe linia frontului ca pilot de elicopter și a pierdut camarazi în lupte. Publicația menționează că, după numărul total al militarilor căzuți în Afganistan, Marea Britanie s-a situat pe locul al doilea, după Statele Unite.
De teama unui atac aerian al SUA, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei, s-a adăpostit în tuneluri subterane din Teheran, transmite The Jerusalem Post. Publicația subliniază că măsurile de securitate au fost luate după anunțul din 23 ianuarie al președintelui american Donald Trump despre desfășurarea navelor militare ale SUA în apropierea apelor iraniene. Fiul ayatollahului Ali Khamenei, Masud Khamenei, gestionează acum atribuțiile cotidiene ale tatălui său și comunică cu organele executive ale guvernului, dezvăluie The Jerusalem Post. Ziarul amintește că recent, regimul de la Teheran a reprimat protestele de amploare izbucnite acum o lună din cauza crizei economice acute din Iran. La un moment dat, Donald Trump promisese sprijin manifestanților, însă nu a mai făcut-o după ce regimul de la Teheran ar fi dat asigurări că renunță la execuțiile publice ale protestatarilor, relevă The Jerusalem Post. Peste 4.000 de morți, 5.800 de răniți și peste 26.000 de arestări s-au înregistrat în urma represiunilor guvernamentale, menționează publicația.
Israelul a lansat o „operațiune de amploare” în Fâșia Gaza pentru a localiza ultimul ostatic, răpit de gruparea teroristă Hamas, transmite Politico. Publicația precizează că operațiunea se desfășoară în contextul presiunilor exercitate de SUA și de alți mediatori pentru trecerea la a doua etapă a armistițiului încheiat încă pe 10 octombrie. Decizia a fost luată în timpul unei ședințe a cabinetului israelian, în care s-a discutat și despre deschiderea punctului de frontieră Rafah dintre Gaza și Egipt, considerată posibilă doar după recuperarea ostaticului, notează Politico. Deși familia acestuia cere amânarea celei de-a doua faze a armistițiului până la recuperarea rămășițelor sale, administrația Trump a transmis că această etapă a început deja, subliniază publicația.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, António Costa, au sosit în India pentru a semna marți un acord comercial istoric între UE și New Delhi, relatează AFP. Conform agenției de presă, acordul va crea una dintre cele mai mari zone de liber schimb din lume, prin creșterea comerțului bilateral și facilitarea exporturilor indiene de textile și bijuterii, precum și prin reducerea tarifelor pentru automobilele europene. Documentul mai prevede cooperare în domenii precum securitatea maritimă, cibernetică și combaterea terorismului, deschizând posibilitatea unor proiecte comune de tehnică militară, remarcă aceeași sursă. Semnarea acordului face parte din strategia Indiei de a-și reduce dependența de Rusia și a UE de a-și diversifica parteneriatele economice globale, inclusiv cu țările din America Latină, conchide AFP.
