Revista presei internaționale | Pretențiile teritoriale ale Rusiei blochează procesul de pace mediat de SUA; Europa lansează dialogul cu opoziția rusă în exil
Presa internațională urmărește evoluțiile diplomatice legate de războiul ruso-ucrainean, în contextul negocierilor mediate de Statele Unite. Publicațiile occidentale analizează rolul tot mai pronunțat al Washingtonului ca mediator, precum și divergențele persistente dintre aliații europeni și Rusia privind condițiile unui eventual acord de pace. În paralel, atenția presei este îndreptată asupra altor dosare sensibile de securitate, de la deciziile administrației americane privind Groenlanda până la reconfigurarea prezenței militare ruse în Orientul Mijlociu.
Negocierile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și SUA, desfășurate la Abu Dhabi, au arătat că Statele Unite și-au consolidat rolul de mediator imparțial, nu de susținător al uneia dintre părți. La această concluzie ajunge Financial Times. Potrivit publicației, temerile europenilor că administrația americană ar favoriza Kremlinul s-au diminuat, iar eforturile negociatorilor americani sunt privite tot mai pozitiv. Europa și SUA pot acționa complementar în procesul de pace, europenii prin sprijin financiar și militar, iar americanii prin menținerea dialogului cu Moscova, scrie ziarul britanic. Totuși, în Europa persistă îngrijorarea că Washingtonul și-ar putea pierde răbdarea, iar conflictul riscă să continue încă mult timp, în pofida debutului unui proces de pace, conchide Financial Times.
Garanțiile de securitate oferite de SUA Ucrainei ar depinde de acordul prealabil al Kievului de a-și retrage trupele din părțile neocupate ale Donbasului, relatează Eurointegration. Potrivit publicației, administrația președintelui Donald Trump a transmis că sprijinul american este condiționat de acceptarea unui acord de pace care prevede retragerea forțelor ucrainene din regiunile Donețk și Lugansk necontrolate de Rusia. În schimb, Washingtonul ar fi dispus să ofere mai mult armament pentru consolidarea armatei ucrainene în perioada de pace, notează Eurointegration. Anterior, Rusia a reiterat cererea ca Ucraina să își retragă trupele din întregul Donbas înaintea negocierilor trilaterale de la Abu Dhabi, relevă aceeași publicație.
Ministrul de externe al Germaniei, Johann Wadephul, a criticat Rusia pentru că blochează negocierile privind încheierea războiului din Ucraina, refuzând să accepte compromisuri, relatează Euronews. Declarațiile au fost făcute în timpul unei vizite în Letonia, pe fondul discuțiilor purtate în Emiratele Arabe Unite, precizează postul paneuropean de televiziune. Potrivit sursei, Wadephul a salutat medierea Statelor Unite, dar a subliniat că Europa trebuie să fie prezentă la masa negocierilor atunci când se decid chestiuni de securitate continentală.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat, citat de Ukrinform, că o nouă reuniune trilaterală între Ucraina, SUA și Rusia ar putea avea loc duminica viitoare. În mesajul său video de aseară, Zelenski a precizat, citat de agenția de presă, că la negocierile desfășurate în weekend au fost discutate mai ales chestiuni militare, legate de pașii pentru încheierea războiului și de mecanismele de control și monitorizare.
Adunarea Consiliului Europei a anunțat lista celor 15 membri ai noii inițiative pentru dialog cu opoziția rusă aflată în exil, creată pentru a facilita comunicarea criticilor Kremlinului cu legislatorii din 46 de state membre, relatează The Moscow Times. Publicația amintește că platforma, denumită „Dialog cu forțele democratice ruse”, urmărește promovarea schimbărilor democratice în Rusia și consolidarea păcii în Ucraina. Printre participanți se numără Vladimir Kara-Murza, Mihail Hodorkovski, Nadia Tolokonnikova și Oleg Orlov, mulți dintre ei riscând urmărire penală în Rusia. Inițiativa exclude însă organizații precum Fondul Anticorupție al lui Aleksei Navalnîi, ale căror membri au refuzat să participe, acuzând lipsă de transparență și favorizarea anumitor grupuri, remarcă The Moscow Times.
Administrația americană a renunțat la ideea unei intervenții militare în Groenlanda pentru preluarea controlului asupra insulei, din cauza riscului declanșării procedurii de demitere a președintelui Donald Trump, transmite Reuters. Potrivit surselor agenției de presă, atât democrați, cât și republicani s-au declarat îngrijorați de posibilitatea ca Trump să lanseze o operațiune militară fără consultarea Congresului. În acest context, oficiali americani de rang înalt, inclusiv secretarul de stat Marco Rubio, au fost avertizați cu privire la consecințele politice ale unui astfel de demers. Unii parlamentari republicani au transmis clar că o intervenție militară în Groenlanda ar putea duce la suspendarea președintelui, mai scrie Reuters.
Rusia a început retragerea trupelor de pe aeroportul Kamîșli din nord-estul Siriei, un pas care ar putea marca sfârșitul prezenței sale militare în această regiune, relatează AFP. Potrivit surselor agenției de presă, în ultimele zile, tehnică militară și armament greu au fost transferate către baza aeriană Hmeimim de pe coasta de vest a Siriei, o parte a contingentului urmând să fie relocată acolo, iar restul să se întoarcă în Rusia. Trupele ruse erau dislocate la Kamîșli din 2019, baza având un rol-cheie în monitorizarea nord-estului Siriei și în logistica militară, relevă AFP. Agenția de presă precizează că retragerea are loc pe fondul intensificării operațiunilor militare ale forțelor guvernamentale siriene, care încearcă să preia controlul asupra întregii țări.
Ambasadorul SUA în China, David Perdue, a declarat într-un interviu pentru Bloomberg că președintele chinez Xi Jinping a început să facă epurări în conducerea militară a țării pentru a-și consolida controlul total asupra armatei. Agenția de presă amintește despre ancheta pornită împotriva vicepreședintelui Comisiei Militare Centrale, Zhang Youxia, care este considerată un „eveniment important”, deși autoritățile chineze nu au oferit detalii. Perdue susține că acțiunile lui Xi au un dublu scop: curățarea armatei de corupție și consolidarea autorității personale asupra forțelor armate. După mai multe anchete în rândul conducerii centrale, din cei șapte membri ai Comisiei Militare Centrale mai rămân doar doi, relevă Bloomberg.
BBC își focalizează atenția asupra impactului uciderii unui asistent medical de către federalii americani, în timpul unei operațiuni a Serviciului de Imigrare, sâmbătă, în Minneapolis. Inițial, administrația Trump a prezentat victima drept o amenințare majoră, însă videoclipurile incidentului arată că asistentul medical pe nume Alex Pretty nu purta armă și nu amenința agenții, remarcă BBC. Conform serviciului de presă, reacția inițială a Casei Albe a fost criticată pe scară largă, ceea ce a determinat o schimbare de ton a administrației de la Washington și trimiterea unui responsabil federal mai moderat pentru gestionarea situației. Incidentul a stârnit dezbateri intense despre metodele ICE, riscând să declanșeze un nou blocaj parțial al guvernului din cauza presiunilor politice, conchide BBC.
