Apărarea aeriană a R. Moldova: păreri împărțite privind achiziționarea noului radar
Achiziționarea unui nou radar pentru supravegherea aeriană a Republicii Moldova este percepută diferit la Chișinău. Dacă unii politicieni și experți consideră investiția una crucială, alții cred că o soluție mai rezonabilă ar fi aderarea țării la un sistem colectiv de apărare antiaeriană. Părerile au fost exprimate în ediția din 27 ianuarie a emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova.
Deputatul Marcel Cenușa, reprezentant al Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, cea mai mare fracțiune parlamentară de opoziție, consideră inoportună investirea în sisteme despre care afirmă că „nu vor face față acelor cerințe în care ne aflăm astăzi”.
„Acest război ne dă lecții și ne învață despre faptul că au apărut noi tactici. Vorbim despre acele drone militare, spre exemplu, care sunt foarte greu de detectat, care zboară la altitudini foarte mici și la viteze nu prea mari. De aceea, din cunoștințele pe care le am eu, aceste radare nu cred că o să facă față. Dar dacă vorbim despre alt tip de arme, cum ar fi acele rachete balistice, cred că nici atât. De aceea trebuie să prioritizăm și să vedem dacă avem nevoie să investim atâția bani în situația în care suntem astăzi. Acel radar, în opinia mea, o să fie fără trebuință”, a subliniat parlamentarul PSRM, care este și membru al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică.
Și politologul Oazu Nantoi, fost deputat al partidului majoritar Partidul Acțiune și Solidaritate și ex-membru al Comisiei pentru securitate națională, apărare și ordine publică, este sceptic în privința oportunității procurării de noi radare, însă din motive diferite. În opinia sa, în situația în care se află Republica Moldova, participarea la un sistem colectiv de apărare antiaeriană ar aduce mai multe beneficii.
„Suntem martorii erupției tehnologiilor noi, drone care zboară la altitudini mici și, chiar dacă este detectat acest risc, cum să-l oprești cu radarul? Radarul doar îl observă”, a subliniat Oazu Nantoi.
Politologul spune că autoritățile și cetățenii trebuie să privească lucrurile realist. Republica Moldova nu își permite să asigure un sistem independent de apărare antiaeriană și nu poate achiziționa sisteme costisitoare de apărare, precum Patriot, însă poate contribui și beneficia de apartenența la un sistem colectiv de apărare, fără ca acest lucru să afecteze neutralitatea prevăzută în Constituția Republicii Moldova.
Expertul în securitate Artur Leșcu menționează că, din punct de vedere militar, necesitatea investirii în radare este limpede „dacă vrem să fim cu adevărat acoperiți din punct de vedere al apărării antiaeriene”.
„Sistemele Patriot sunt bune pentru niște pericole foarte mari, precum sunt rachetele balistice, avioanele supersonice. Din fericire, acest pericol nu există astăzi pentru Republica Moldova. Pericolul cu care ne ciocnim în fiecare zi sunt acele obiecte zburătoare lente, de mici dimensiuni – dronele”, a spus expertul, menționând că nu ar fi mirat dacă, în contextul noilor atacuri masive ale Rusiei asupra regiunii Odesa, vor fi descoperite noi drone pe teritoriul Republicii Moldova.
Întrebat cum ar trebui să reacționeze autoritățile în condițiile în care dronele rusești încalcă în continuare spațiul aerian al Republicii Moldova, deputatul socialist Marcel Cenușa a spus că trebuie utilizate „toate pârghiile existente”, însă a insistat că sunt necesare „și niște clarificări despre faptul dacă aceste atacuri, despre care se vorbește, sunt atacuri dirijate”.
„Eu, spre exemplu, în presă, n-am văzut absolut nicio analiză despre ce este cu dronele acestea, de unde au venit ele. În afară de aceasta, dacă vorbim despre drone militare, ele nu pot ateriza a priori pe acoperiș, fiindcă ele au pistă de decolare, au pistă de aterizare. Ele, dacă cumva aterizau pe acel acoperiș, așa cum trebuie să aterizeze, acolo nu rămânea nimic, absolut. De aceea, sunt mai multe opinii în acest sens, că sunt și, poate, unele provocări”, a declarat parlamentarul, referindu-se la rămășițele și aparatele de zbor descoperite pe teritoriul Republicii Moldova.
Expertul în securitate Artur Leșcu l-a contrazis, afirmând că, din punct de vedere tehnic, este absolut realist ca astfel de aparate de zbor să planeze atunci când sunt deviate, bruiate cu aparataj de război electronic sau când li se termină combustibilul, așa cum, cel mai probabil, s-a întâmplat cu drona depistată în raionul Florești, care a căzut pe acoperișul unei case, fără să provoace distrugeri.
„Trebuie să înțelegem că, din punct de vedere tehnic, e aproape ca o jucărie, e făcută din poliuretan și spumă. În esența sa, ea este proiectată în așa fel ca, atunci când i se termină combustibilul, să planeze. Iată că a planat pe un acoperiș și, cu toate replicile comice uneori ale unor politicieni și activiști, din păcate, este un mijloc folosit în război pentru a ataca țara vecină. S-a întâmplat că și noi am fost cumva implicați în acest atac”, a spus expertul.
Artur Leșcu a adăugat că descurajarea este un principiu fundamental pentru orice stat, inclusiv pentru cele neutre, cum este Republica Moldova, care ar trebui să investească mult mai mult în capacități de descurajare decât statele „care își pot permite luxul să conteze și pe aliați”.
„Noi nu avem acest lux, deci, dacă chiar contăm pe neutralitatea noastră, atunci asta presupune investiții mult mai mari în apărare decât pentru statele care, cum am și spus, contează uneori și pe parteneri și aliați”, a adăugat Artur Leșcu.
Republica Moldova dispune în prezent de aproximativ 20 de radare, cu destinații diferite, provenite din perioade diferite și aflate în stări tehnice inegale. O parte dintre acestea nu mai corespund cerințelor actuale, fiind concepute pentru alte tipuri de amenințări decât cele din prezent. Ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a declarat recent, într-o emisiune TV, că intensificarea amenințărilor din regiune și mediul de securitate impun statului dezvoltarea unei capacități mai bune de reacție și anticipare a riscurilor.
Noua achiziție de radar va fi realizată cu sprijin extern, prin Instrumentul European pentru Pace (EPF), și va completa celălalt radar modern, achiziționat în 2023. Integrarea celor două sisteme într-un centru unic de comandă ar urma să ofere autorităților o imagine mai clară asupra situației din spațiul aerian. Întrebat dacă extinderea capacităților va elimina complet riscul nedepistării dronelor, ministrul a recunoscut că acest scenariu nu poate fi exclus, întrucât tehnologiile utilizate de producători evoluează constant.
Cea mai recentă dronă a fost descoperită pe teritoriul Republicii Moldova pe 22 ianuarie, într-o gospodărie din localitatea Crocmaz, raionul Ștefan Vodă. În cădere, aceasta a rupt mai multe fire electrice, lăsând localitatea fără curent electric pentru o perioadă de timp.
Drona, cu o lungime de 2.5 metri și o greutate de 50 de kilograme, de model „Gheran-2”, a fost detonată controlat.
CITIȚI ȘI:
