Parlamentul R. Moldova comemorează victimele Holocaustului: mesajul „WeRemember”, proiectat pe clădirea Legislativului
Pe clădirea Parlamentului R. Moldova a fost proiectat, în seara zilei de 27 ianuarie, mesajul „WeRemember”, în semn de respect și omagiu adus celor peste șase milioane de victime ale Holocaustului din întreaga lume. Astfel, Legislativul s-a aliniat campaniei internaționale de comemorare a Holocaustului.
Acțiunea reprezintă un îndemn la solidaritate și un apel la promovarea culturii toleranței, în vederea combaterii rasismului, antisemitismului, xenofobiei, precum și altor forme de ură și discriminare.
Inițiativa face parte dintr-o serie de evenimente organizate de Ministerul Culturii în parteneriat cu alte instituții pentru a comemora, împreună cu comunitatea internațională, victimele Holocaustului și a aduce un omagiu supraviețuitorilor.
Precizăm că, în anul 2026, se împlinesc 85 de ani de la începutul Holocaustului pe teritoriul actual al R. Moldova și de la instituirea Ghetoului din Chișinău.
Holocaustul din Basarabia și Transnistria constituie una dintre cele mai tragice pagini ale istoriei noastre și reprezintă o crimă împotriva umanității.
Conform raportului final al Comisiei internaționale pentru studiul Holocaustului în România, condusă de Elie Wiesel, publicată la 11 noiembrie 2004, pe teritoriile Basarabiei și Bucovinei de Nord au murit între 280.000 și 380.000 de evrei. Conform estimărilor cercetătorilor istoriei Holocaustului și datelor Comunității Evreiești din Republica Moldova, pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, au fost exterminați peste 220.000 de evrei.
În Chișinău, Orhei, Soroca, Bălți, Dubăsari, evreii erau arestați și închiși în ghetouri improvizate. În 1941, numai pe teritoriul Basarabiei au fost create 49 de ghetouri și lagăre. Ghetoul din Chișinău, unul dintre primele, a fost creat la 26 iulie 1941. Lagăre mari pentru concentrarea evreilor se aflau în Edineț (11.762 de persoane), lângă Bălți (lagărul Răuțel, 3.253 de persoane), Soroca (Cosăuți, 6.000 de persoane), în Vertiujeni (22.969 de persoane), în Mărculești (11.000 de persoane), în Limbenii Noi (cca 3.000 de persoane) și altele.
Până în noiembrie 1941, aproape toate lagărele din Basarabia au fost închise, iar deținuții rămași în viață au fost deportați în regiunea transnistreană. În septembrie 1941, la Dubăsari, 18 mii de evrei au fost exterminați de către membrii SS din Einsatzgruppe 12, cu complicitatea jandarmilor români. În sate, populația evreiască a fost izgonită din case și familii întregi au fost împușcate, iar corpurile au fost aruncate în gropi săpate din timp. Astfel, în pădurea de la Cosăuți au fost uciși aproximativ 6.000 de oameni, iar în Vertiujeni - 7.560.
Victime ale Holocaustului pe teritoriul Republicii Moldova au fost și persoanele de etnie romă. La 25 mai 1942, autoritățile române au desfășurat un recensământ secret și urgent al romilor, prin care „Țiganii de cort” și o parte dintre „Țiganii de sat” au fost declarați, în mod discriminatoriu, „periculoși și indezirabili”. În urma acestei acțiuni au fost înregistrați 40.909 romi.
La 1 iunie 1942, a început deportarea forțată a 9.471 de romi itineranți în lagărele de concentrare din Transnistria, teritoriu aflat atunci sub administrație românească. La 12 septembrie 1942, deportările au continuat cu 12.497 de romi sedentari, evacuați în nouă trenuri către regiunea transnistreană.
În septembrie 1942, pe teritoriul Stației de cale ferată Visterniceni din Chișinău, au fost concentrați 1.590 de romi basarabeni, evacuați din județele Lăpușna, Bălți și Cahul.
Mărturiile istorice consemnează acte de represiune și execuții ordonate împotriva celor care au încercat să se opună deportării sau să evadeze. La 16 septembrie 1942, de aici a plecat ultimul tren de evacuare, Trenul E.11 Chișinău-Tighina. Între 1942 și 1944, peste 25.000 de romi din România, inclusiv din Basarabia, au fost deportați în regiunea transnistreană. Peste 20.000 au pierit din cauza foametei, frigului, bolilor, violenței și umilințelor sistematice.
Anual, la 27 ianuarie, se marchează Ziua internațională de comemorare a victimelor Holocaustului, instituită prin Rezoluția Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite din anul 2005. În Republica Moldova, Ziua națională de comemorare a victimelor Holocaustului este marcată din anul 2015, conform unei hotărâri aprobate de Parlament.
Parlamentul Republicii Moldova a condamnat Holocaustul în iulie 2014, adoptând o declarație politică de acceptare a Raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului, prezidată de Elie Wiesel. Declarația politică mai condamnă orice tentative de ignorare și negare a Holocaustului și aduce un omagiu victimelor și supraviețuitorilor acestuia.
CITIȚI ȘI:
