Curăraru: R. Moldova riscă să rămână într-o zonă gri, oferind Rusiei șansa să corupă opțiunea proeuropeană a electoratului
Republica Moldova se află în centrul unei confruntări geopolitice care îi depășește granițele, iar succesul țării va depinde de menținerea unui parcurs accelerat de integrare europeană. Declarațiile au fost făcute de expertul în politici de securitate Andrei Curăraru în cadrul emisiunii ÎN CONTEXT de la Moldova 1, cu referire la discursul președintei Maia Sandu susținut la Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei (APCE).
Harta agresiunii hibride: de la Chișinău la București și Praga
Andrei Curăraru a evidențiat o „trezire la realitate” a capitalelor europene, care observă cum tacticile de destabilizare testate anterior în Republica Moldova sunt replicate acum în alte state europene.
„Rusia acum aplică în Armenia ce a încercat să facă în R. Moldova, chiar mai agresiv – este un stat post-conflict și are probleme sociale care pot fi exploatate. Multe state europene se trezesc la realitate în acest război hibrid. Am văzut influența asupra alegerilor în România, în Cehia, în Polonia. Ne dăm seama că dronele care apar în diferite zone ale Europei nu apar din senin, așa cum sunt și dronele din R. Moldova. Sunt de proveniență rusească. Respectiv, există o mai mare voință politică, iar platforma APCE este o platformă bună de a ridica această problemă. Trebuie să ținem minte că toate statele Uniunii Europene sunt și state membre ale Consiliului Europei”, a declarat expertul în politici de securitate la postul public de televiziune.
Reglementarea platformelor: cheia luptei cu dezinformarea
Expertul explică faptul că presiunea asupra platformelor digitale crește pe măsură ce amploarea dezinformării devine imposibil de ignorat, iar multe state europene și din Europa de Vest se confruntă cu acest fenomen. Analistul susține că războiul informațional nu poate fi contracarat fără o presiune directă asupra marilor corporații tehnologice cu reguli impuse prin lege: „În lupta cu dezinformarea trebuie un algoritm care să limiteze mesajele pe marile platforme”.
„În lupta cu dezinformarea trebuie un algoritm care să limiteze mesajele pe marile platforme. Cred că pot face acest lucru cu niște costuri destul de mici dacă vor dori să activeze pe continentul european. Republica Moldova, dacă adoptă o legislație care ar restrânge cumva modul de operare a marilor platforme, ar avea puterea să aplice această legislație. Cred că scopul Republicii Moldova în acest moment este reglementarea prin interzicere, ca aceste platforme să își facă ordine în propria curte”, sugerează analistul.
Diplomație strategică și calcul geopolitic
Cu referire la declarațiile președintei Maia Sandu privind unirea R. Moldova cu România, expertul apreciază impactul la nivel internațional și îl califică drept „un exemplu de diplomație reușită”. „Este o opțiune care trebuie să fie reconfirmată în interiorul societății R. Moldova și cred că această discuție va contribui inclusiv la cristalizarea unei viziuni față de unire”, constată Curăraru.
Integrarea europeană, o cursă contracronometru
Potrivit analistului, statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană nu garantează automat integrarea, iar lipsa unei decizii geopolitice ferme ar putea bloca parcursul european. În absența unei integrări accelerate, Republica Moldova riscă să rămână blocată într-o zonă gri, oferind Rusiei șansa să corupă opțiunea proeuropeană a electoratului.
„Republica Moldova și România sunt state democratice care vor merge pe proceduri transparente. Dar trebuie să înțelegem că Republica Moldova a devenit candidat la Uniunea Europeană mai degrabă printr-o excepție decât printr-o regulă. Fix așa putem să înaintăm în termene restrânse pe care ni le propunem. În lipsa înaintării unei decizii de natură geopolitică pentru Republica Moldova, am putea să fim prinși într-o situație mai rea decât sunt statele din Balcanii de Vest, care timp de aproape un deceniu negociază cu Uniunea Europeană. Pentru că influența Federației Ruse ar face ca o parte din electoratul nostru să se întoarcă spre această țară și să pierdem perspectiva de integrare europeană. Respectiv, mesajul destul de dur al Maiei Sandu este că jucăm contracronometru și am putea să finalizăm reformele necesare”, avertizează Curăraru.
În final, expertul mai atenționează că soarta Republicii Moldova este dependentă de rezistența ucraineană, iar obiectivul final al Rusiei rămâne ștergerea identității și statalității moldovenești.
„Rusia are toată experiența de anexare a altor state și nu trebuie să ne facem iluzii care este scopul final al Federației Ruse: lipsirea Republicii Moldova de statalitate, iar a poporului de identitate. Și asta s-a mai încercat în repetate rânduri în istoria noastră. Iar ceea ce se întâmplă în Ucraina este un exemplu viu despre ce s-ar întâmpla în Republica Moldova în cazul în care soldatul rus ar ieși către regiunea Odesa; nu trebuie să ne facem iluzii în acest sens. Și cred că și mesajele coerente care vin din partea Maiei Sandu sunt axate pe aceste riscuri”, a conchis Curăraru, la Moldova 1.
Aplaudată în plenul APCE, șefa statului a vorbit, la Strasbourg, despre necesitatea de a răspunde nu doar războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina - în urma căruia poporul ucrainean suferă enorm, mai ales în această perioadă rece -, ci și războiului de dezinformare și atacurilor asupra democrației europene. Ea a declarat că Republica Moldova se află în prima linie a războiului hibrid, care a interferat masiv în procesul electoral al alegerilor parlamentare din toamna anului trecut prin campanii digitale coordonate.
Chișinăul a rezistat atacului informațional, însă Maia Sandu a avertizat că întreaga Europă este afectată de aceste provocări. Republica Moldova este pregătită să contribuie prin toate mijloacele la consolidarea democrației europene și a cerut blocarea surselor care finanțează războiul hibrid.
CITIȚI ȘI:
